VOLUMUL

182
Dupi trecere de cat -va timp, iarg§I incepura a se ivi simptome
pentru'redeschiderea theatrului national. De asta data ilia
domnitorul insusI so pusese in capul intreprinderil, en scop,
dupa marturisirea contimporanilor de a paralisa influienta
Chmpineanului §i a surpa tot de odat5. §i teatrul.
Spre implinirea acestui stop, chiema iara§I pe C. Aristia, li
'I propuse Directiunea Theatrului cu salariti de galbenI duelzed
pe lung, §i tot venitul representatiunilor. Este insa un proverb
care zice : Cine s'a fript cu ciorba se tome si de iaurt."-
Bietul Aristia se fripsese de do6 on en ciorba, §i cea ce i
se oferia acum nu era nici iaurt, nici api rece. Spre a scapa
dar de aceasta noa amagire, ceru de la domnitor sa i se dear
inscris ofertele ce'i rinse.
Acosta dorinta nu i se implini de domnitor sub diferite
pretecste intro can intra §i acela ca nu voesce sa se declare pe
Ng protector al theatrului, ca sa nu atinga susceptibilitatea
Campineanului. Aristia primi §i se fripse pentru a treia Ora,
cad dupa snirea pe scena a lui Saul de Alfieri cu un succes
gigantic, in care se distiuse forte mult jnnele Curie, incepura
persecutil indirecte cari adusera caderea definitiva a teatruluil)
La anul 1844 1845 Constantin Carageali, elev al lui Aristia,
par5si capitala Moldaviei, uncle intreprindea arta dramatica cu
mare succes §i insotindu-se cu C. Mihaileanu, §i prin concursul
D-lor Anesti Cronibace, Lascarescu, Ralita Stoinescu §i Caliope
Carageali, deschisera ear5-§I theatrul. 2)
2) Cea mai mare lovire data theatrului, fu oprirea lui Momolo de
a mat Inchiria Bala pentru repfesentatiuni Romano.
2) Nu vom zice nimic despre progresul sail regresul ce a flout
theatrul subt directiunea lul Carageali, ca se putem vorbi mai pe larg
In romantul Ciocoil noT," despre tot ce ea( petrecut in theatru pang,
In zina de astii-z1.