Corelatii biologice, clinico-farmacologice si psiho ... - Gr.T. Popa

CORELAȚII BIOLOGICE, CLINICO-FARMACOLOGICE ȘI PSIHO- COMPORTAMENTALE ÎN
RELAȚIA TULBURĂRI HIPNICE- DEPRESIE
3. Rezultate privind eficienţa farmacoterapiei în tratamentul insomniei din cadrul
sindromului depresiv
Iniţierea şi menţinerea somnului
81,01% dintre pacienţi au prezentat dificultăţi în iniţierea somnului în primele 5 zile de la
debutul terapiei, ceea ce înseamnă o eficienţă semnificativ scăzută a administrării tratamentului
în prima săptămână.
Din totalul celor 474 de pacienţi, 91,14% au avut un număr de treziri ce a variat între 5-7
ori/noapte în primele 2 zile după iniţierea tratamentului, numărul de treziri diminuând progresiv
în primele 7 zile.
75,94% dintre pacienţi nu au avut îmbunătățiri semnificative în primele 3 - 4 zile de la
iniţierea tratamentului, fără a le fi însă afectată activitatea diurnă.
Din aceste rezultate putem concluziona că în prima săptămână după iniţierea
tratamentului există o latenţă semnificativă a acţiunii terapeutice şi o scădere a eficienţei
somnului comparativ cu 3 săptămâni de la debutul tratamentului (rezultat confirmat de testul
Mann Whitney U). (tabelul 6.15)
Tabelul 6.15. Testul Mann-Whitney U pentru testarea diferenţei semnificative între
eficienţa somnului la 5 zile şi la 3 săptămâni de la iniţierea tratamentului: parametri
statistici
Rank Sum Rank Sum U Z p-level
eficienta & timp 857,0000 981,000 378,0000 -0,368 0,010975
6.3. ANALIZA ȘI DISCUŢIA REZULTATELOR
Aspecte epidemiologice privind depresia
În România nu există studii extensive populaţionale care să certifice epidemiologia
depresiei. Rezultatele obţinute în cadrul prezentului studiu indică faptul că incidența și
severitatea alterărilor asociate depresiei sunt parțial dependente de factori cum ar fi vârsta, sexul,
subtipul și severitatea sindromului depresiv.
Este binecunoscut faptul că, în structurarea şi maturizarea personalităţii şi a tulburărilor
de afectivitate, factorii demografici au o contribuţie majoră. Astfel, vârsta, cu cele doua
componente ale sale, biologică şi psihologică, influenţează dinamica dimensiunilor personalităţii,
cu precădere a celor de natură caracterială, conştiinţa de sine, care integrează şi abilitatea
cultivării aptitudinilor individuale, capacitatea relaţională, incluzând capacitatea de dăruire şi
puritatea sufletească, transcedentalismul personal, deci capacitatea de identificare cu alţii şi de
deschidere spirituală.
Relaţiile la nivel de cuplu/familie
Incidenţa depresiei în funcţie de starea civilă a pacienţilor nu diferă semnificativ faţă de
alte ţări şi datele studiului realizat sunt concordante cu datele preexistente în literatura de
specialitate (103, 160, 213). În societăţile vestice tulburările depresive apar mai frecvent în cazul
celor singuri, urmaşi de cei divorţaţi, separaţi şi văduvi, cele mai mici procente fiind întâlnite în
cuplurile căsătorite.
Coexistența consumului etanolic cu depresia
Existenţa unor interacţiuni între alcoolism şi depresie au fost semnalate de mulţi autori,
Bleuler (1916) descriind „melancolia alcoolică― şi alte depresii secundare alcoolismului (68).
Datele semnalate în ultimele decenii demonstrează existenţa unor legături între alcoolism şi
tulburările preponderent depressive
26