Corelatii biologice, clinico-farmacologice si psiho ... - Gr.T. Popa
Corelatii biologice, clinico-farmacologice si psiho ... - Gr.T. Popa
Corelatii biologice, clinico-farmacologice si psiho ... - Gr.T. Popa
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
CORELAȚII BIOLOGICE, CLINICO-FARMACOLOGICE ȘI PSIHO- COMPORTAMENTALE ÎN<br />
RELAȚIA TULBURĂRI HIPNICE- DEPRESIE<br />
genetic și de neuroimagistică au adus lumină în acest domeniu aflat încă sub semnul<br />
incertitudinilor etiopatologice (94).<br />
1.4.1. Rolul factorilor genetici<br />
Tulburarea depre<strong>si</strong>vă are un caracter familial, studiile epidemiologice demonstrând că<br />
este de 1,5-3 ori mai frecventă printre rudele de gradul întâi ale persoanelor depre<strong>si</strong>ve. Deși<br />
dovada transmi<strong>si</strong>ei genetice nu este la fel de evidentă ca în tulburarea bipolară, a fost<br />
obsearvat faptul că gemenii monozigoți au o rată de concordanță mai înaltă (46%) decât cei<br />
dizigoți (20%) (64), ceea ce sugerează o implicare genetică și în cazul depre<strong>si</strong>ei.<br />
1.4.2. Rolul cercetărilor neuro<strong>biologice</strong><br />
Monoaminele<br />
Pe baza studiilor biochimice, s-au dezvoltat până în prezent mai multe teorii ale aminelor<br />
biogene, fiecare dintre acestea subliniind rolul unui neurotransmitator (serotonina, noradrenalina,<br />
acetilcolina, GABA, dopamina). În general, în etiologia depre<strong>si</strong>ei, mecanismul serotoninergic<br />
este con<strong>si</strong>derat de prima importanță, urmând apoi celelalte mecanisme. Totuși, ipoteza depre<strong>si</strong>ei<br />
serotoninergice, emisa de Van Praag (1996), a suferit mai multe modificari până în prezent, când<br />
se accentuează mai mult importanța dezechilibrului raportului dintre serotonină, noradrenalină și<br />
acetilcolină (167).<br />
Modificări structurale și metabolice la nivel cerebral<br />
Compararea disfuncțiilor afective, motorii și cognitive, ce apar în depre<strong>si</strong>a unipolară cu<br />
cele observate în boli ale ganglionilor bazali sugerează că locul deficitului primar poate fi în<br />
rețelele neuronale din cortexul prefrontal și ganglionii bazali (45).<br />
Perturbările neuroendocrine<br />
Unii pacienţi depre<strong>si</strong>vi au o respon<strong>si</strong>vitate redusă la tratamentul antidepre<strong>si</strong>v, prezentând<br />
anomalii la nivel endocrin. La acești pacienți, secreția de TSH nu poate fi stimulată cu TRH, iar<br />
secreția exce<strong>si</strong>vă de cortizol nu poate fi inhibată de dexametazonă, indicând o scăpare de sub<br />
control a ritmurilor endocrine (103).<br />
În mod normal, hipocampul, ce are receptori pentru cortizol, controlează cortizolemia,<br />
inhibând secreția de CRH la nivelul nucleului paraventricular. Excesul de cortizol în aceste<br />
cazuri, poate duce la atrofia hipocampului prin excitotoxicitate cu po<strong>si</strong>bila deteriorare cognitivă<br />
în timp. De asemenea, excesul de cortizol e responsabil și de scăderea imunității, explicând<br />
parțial riscul crescut de morbiditate a pacienților depre<strong>si</strong>vi (103, 207).<br />
Rolul ritmurilor circadiene (teoria cronobiologică)<br />
Legătura între depre<strong>si</strong>e și ritmuri are la baza observații clinice care arată că există o<br />
ritmicitate circadiană cu inten<strong>si</strong>tate maximă a trăirii depre<strong>si</strong>ve dimineața (orele 3-4 dimineata) și<br />
există o perturbare a ritmurilor endocrine și a variațiilor temperaturii corporale la pacienții<br />
depre<strong>si</strong>vi. Episoadele afective sunt recurente, cu debut aparent spontan și în unele cazuri cu<br />
pattern sezonier. Un ritm important afectat în depre<strong>si</strong>e este ritmul somn-veghe cu efecte negative<br />
asupra funcționării individului (56, 61). Somnul normal are rol în refacerea metabolică (durata<br />
somnului este direct proporțională cu rata metabolismului), în conservarea energiei și în<br />
consolidarea mnezică (47).<br />
1.4.3. Rolul neurop<strong>si</strong>hologiei<br />
Behavioriștii susțin ipoteza „neajutorarii invatate‖ (learned helplessness) în patogeneza<br />
depre<strong>si</strong>ei. Este o teorie care asociază depre<strong>si</strong>a cu incapacitatea sau limitarea persoanei în a<br />
controla evenimentele, <strong>si</strong>tuatiile (64).<br />
Perspectiva cognitivă, prezentată de A. Beck (12), ia forma triadei cognitive, fiind<br />
prezentate aici domeniile in care depre<strong>si</strong>vii manifestă negativism:<br />
imagine de <strong>si</strong>ne negativa;<br />
interpretare negativă a trăirilor;<br />
privire negativă asupra viitorului.<br />
6
Change language