OFTALMOLOGIA 1 - 2006 92 MATERIAL SI METODE Un numar de 296 ochi, operati pentru cataracta senila intre anii 1998-2000 de catre 2 operatori, au putut fi revazuti o perioada mai indelungata (minim 2 luni si maxim 41 luni, cu o medie de 13 luni) Tehnica operatorie a fost cea clasica (incizie 7 mm., extractie extracapsulara (EEC), implant de cristalin artificial de camera posterioara (CP). Cristalinele artificiale implantate p<strong>ro</strong>veneau de la 4 firme deosebite si recunoscute pe plan mondial ptr. [nalta tehnicitate. Din aceasta serie, nici un ochi nu a fost operat prin fakoemulsificare. Pacientii au fost revazuti cu examen biomic<strong>ro</strong>scopic, determinarea acuitatii vizuale (A.V.), iar la 8 ochi s-a practicat testul colirurilor. REZULTATE In decursul perioadei de observatie, am descoperit 25 cazuri (25 ochi) cu o modificare deosebita si neasteptata a pupilei: midriaza cu areflexie. Aparitia acesteia a fost notata la diferite intervale de timp postoperator: la 2 luni in 18 cazuri, dupa 3 luni la 2 cazuri, dupa 6 luni la 2 ochi, iar dupa 7 luni la inca trei ochi. Trebuie sa subliniem aici: cu exceptia a 5 ochi, toti au prezentat mioza in prima zi dupa operatie, pentru care s-a instilat t<strong>ro</strong>picamid` timp de 2-3 zile. Am mai constatat, din anamneza, ca 5 avusesera diagnosticat glaucom c<strong>ro</strong>nic simplu inainte de interventia pentru cataracta, iar 2 dupa operatia de cataracta. In acelasi timp decursul operator la 5 ochi exista consemnat in p<strong>ro</strong>tocolul operator complicatii: iridodializa sau lezarea sfincterului pupilar la 2 ochi; hipertonie brusca la 2 ochi si expulsiva incipienta la 1 ochi. La sfarsitul perioadei de observatie, A.V. era mai mare ca 5/10 la 11 ochi si mai mica de 5/50 la 4 ochi. DISCUTII Complicatiile postoperatorii in cazul EEC urmate de implantare de cristalin artificial de CP sunt considerate ca fiind foarte rare. Totusi un studiu exhaustiv (1) le apreciaza ca posibile in 0,07% in cazul endoftalmiei, pana la 3,4% deslipire de retina dupa capsulotomii Yag. Pentru complicatia semnalata aici noi nu am regasit date in literatura. Teoretic am putea incrimina: a) un efect toxic al materialului IOL asupra irisului; b) cresteri tensionale intraoculare postoperatorii; c) lezarea traumatica directa, intraoperatorie a irisului; d) asezarea dificila in sulcus a hapticelor si eventual pozitia lor. a) In ultimii ani Ciba a retras de pe piata lentile de CP din cauza prezentei pe suprafata lor a oxidului de aluminiu utilizat pentru polisare si care p<strong>ro</strong>ducea o inflamatie c<strong>ro</strong>nica postoperatorie. Lentilele utilizate de noi la toti ochii p<strong>ro</strong>veneau,asa cum am mai spus, de la 4 fabricanti diferiti si din aceleasi loturi ca si lentilele implantate si la ceilalti 271 ochi cu decurs normal. b) cresterile tensionale postoperatorii din primele 24-48 ore sunt bine cunoscute. Totusi ele nu au valorile mari dintr-un atac acut de glaucom,care ar putea avea ca urmare o midriaza cu areflexie. In plus, subliniem din nou ca la 20 din cei 25 ochi s-a notat mioza in primele zile postoperator. Cei 5 ochi care erau tratati pentru glaucom, nu prezentau midriaza. c) lezarea traumatica directa a irisului in cursul interventiei era prezenta numai in 2 cazuri. Este adevarat ca midriaza cu areflexie face parte din urmarile contuziilor forte ale globului ocular (2), dar datele mecanice (forte, directii de actiune) sunt complet diferite de cele prezente in EEC d) nu am gasit in p<strong>ro</strong>tocoalele operatorii mentiuni despre asezarea mai dificila in sulcus sau despre pozitia definitiva a hapticelor, desi metoda de telefonare pentru asezarea lor a fost ultilizata curent. Trebuie sa reamintim aici descrierea unei noi complicatii postoperatorii la ochi cu pseudofak de CP si anume glaucomul pigmentar (3,4). Ca si in cazurile noastre, apare la peste 2 luni de la operatie, caracterizandu-se prin dispersie mare de granule pigmentare pe endoteliu si in unghi. Un asemenea aspect biomic<strong>ro</strong>scopic am vazut numai la 2 din cei 25 ochi descrisi aici. La restul de 23 ochi nu existau nici dispersie pimentara si nici transiluminare a irisului care sa sugereze leziunea epiteliului pigmentar (glaucomul pigmentar descris ar fi datorat lezarii directe a irisului care se freaca de partile haptice, rezultand transiluminare in dreptul lor). Testul colirurilor,practicat la 8 dintre ochi nu ne-a adus nici o lamurire, pupilele nereactionand deloc. Suntem obligati sa credem ca sind<strong>ro</strong>mul midriaza-areflexie, care apare tardiv dupa EEC insotita de implant de CP are la baza, p<strong>ro</strong>babil, cauze multiple actionand sinergic, cum ar fi: manevrarea lentilei si asezarea in sulcus, traumatisme directe asupra irisului, glaucom preexistent si alte cauze. Desigur, observatiile noastre sunt valabile numai cu tehnica clasica de EEC cu implantare CP. Pentru cazurile operate cu phacoemulsificare este posibil ca aceasta midriaza cu areflexie sa nu existe sau sa fie o complicatie de exceptie.
BIBLIOGRAFIE 1. Hidalgo-Simon A.-Primum non nocere. Eu<strong>ro</strong> Times 5,2000,p.4 2. Boudet C.-Plaies et contusions du segment anterieur de l oeil Masson,Paris,1979 p.81-82,113 OFTALMOLOGIA 1 - 2006 3. Takhohidi K.P.,Ivanov D.I.,Strenev N.V. -Secondary pigmentary glaucoma in case of posterior chamber artiphakia- Oftelmohirurgia 4,1992,27-31 4. Samplas J.R.,van Buskirk N.- Pigmentary glaucoma associated with posterior chamber intraocular lens- American J.Ophthalm 100,1995,385-388 93
Change language