Interior 2_2005.qxd - Oftalmologia.ro
Interior 2_2005.qxd - Oftalmologia.ro
Interior 2_2005.qxd - Oftalmologia.ro
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Drusenul se<strong>ro</strong>s p<strong>ro</strong>vine dintr-un drusen solid ce<br />
devine treptat semisolid ]i se<strong>ro</strong>s.<br />
Drusenul se<strong>ro</strong>s se înso\e]te de sc`derea vederii ]i<br />
degenerescen\` coloid` a maculei. Este situat între<br />
por\iunea intern` îng<strong>ro</strong>]at` a membranei Bruch ]i<br />
por\iunea sa extern`. Epiteliul pigmentar situat deasupra<br />
este sub\iat (Fig. 5)<br />
Fig. 5 - Drusen cu calcifieri. Membrana Bruch îng<strong>ro</strong>]at`. Co<strong>ro</strong>ida<br />
are câteva vase de neoforma\ie localizate subretinian (colHE ob10)<br />
Leziuni ale fibrelor elastice ale membranei Bruch<br />
apar concomitent în perioada senescen\ei. Scheletul<br />
elastic al membranei Bruch este afectat în cursul<br />
senescen\ei ca ]i alte structuri elastice. Fibrele elastice<br />
devin mai bazofile, mai g<strong>ro</strong>ase, adesea înc`rcate<br />
cu calciu. Sunt modific`ri care survin în mod normal<br />
în cursul senescen\ei ]i în realitate este o degradare<br />
pseudoelastic` a fibrelor de colagen. Consecin\e ale<br />
leziunilor degenerative ale lamei Bruch, pot fi determinate<br />
]i genetic, dar ele sunt urmarea altera\iilor de<br />
la nivelul epiteliului pigmentar ]i al coriocapilarelor<br />
(Fig. 6)<br />
Fig. 6 - Membrana Bruch mult îng<strong>ro</strong>]at`, deformat`, ondulat`.<br />
Co<strong>ro</strong>ida cu spa\ii vasculare largi, f`r` hematii (colH-E ob4)<br />
ALTERAREA MEMBRANEI BRUCH<br />
OFTALMOLOGIA 2 - 2005<br />
Leziunile membranei Bruch comp<strong>ro</strong>mit integritatea<br />
barierei hematooculare care separ` fluxul sanguin<br />
al co<strong>ro</strong>idei de fotoreceptori. Distrugerea acestei<br />
bariere face ca aportul nutritiv al coriocapilarelor s`<br />
fie înl`turat. Echilibrul fiind rupt, lichidele plasmatice<br />
dep`]esc ap`rarea lamei vit<strong>ro</strong>ase ]i se formeaz` o<br />
colec\ie exsudativ` între epiteliul pigmentar ]i membrana<br />
Bruch. Zona dintre epiteliul pigmentar ]i<br />
fotoreceptori în regiunea polului posterior, arat`<br />
decol`ri se<strong>ro</strong>ase sau se<strong>ro</strong>hemoragice, ce apar sub<br />
forma unui exsudat submacular care trebuie diferen-<br />
\iat de edemul intraretinian adev`rat.<br />
Hogan (8) insist` asupra depozitelor laminare<br />
bazale care se acumuleaz` înl`untrul membranei<br />
bazale a epiteliului pigmentar, la nivelul repliurilor<br />
bazale. Importan\a acestor depozite laminare bazale<br />
determin` altera\ii importante la nivelul epiteliului<br />
pigmentar ]i arat` apar\ia complica\iilor exsudative în<br />
DMLA. Este o corela\ie direct` între aceste depozite<br />
bazale ]i severitatea sc`derii acuit`\ii vizuale (Fig. 7)<br />
Fig. 7 - Membrana bazal` mult îng<strong>ro</strong>]at`. Co<strong>ro</strong>ida cu un num`r<br />
redus de vase(col H-E ob. 10)<br />
Aceste depozite laminare bazale trebuie distinse<br />
de alte forme de drusen, c`ci ele survin între epiteliul<br />
pigmentar ]i membrana sa bazal`. Depozite lamelare<br />
bazale sunt situate înl`untru membranei bazale a<br />
epiteliului pigmentar. Ele au un aspect boselat ]i apar<br />
în zone de îng<strong>ro</strong>]are ]i hiperbazofilie a membranei<br />
Bruch.<br />
Decolarea se<strong>ro</strong>as` a epiteliului pigmentar.<br />
Imaginea histologic` este aceea a unui exsudat eozi-<br />
107