Anul II, Nr. 7(9), Iunie 2012 - Revista de Cultura Universala Regatul ...
Anul II, Nr. 7(9), Iunie 2012 - Revista de Cultura Universala Regatul ...
Anul II, Nr. 7(9), Iunie 2012 - Revista de Cultura Universala Regatul ...
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
70 <strong>Regatul</strong> Cuvântului <strong>Anul</strong> <strong>II</strong>, <strong>Nr</strong>. 7(9), Iulie <strong>2012</strong><br />
OBÎRŞIA POPORULUI ROMÂN<br />
Paris Valeriu D. POPOVICI URSU<br />
SFINXUL DIN BUCEGI<br />
REPREZENTÂNDU-L PE ZEUL MOŞ<br />
(ZAL-MOX-IS)<br />
PRIMUL CONDUCĂTOR-REGE ŞI SACERDOT<br />
AL POPORULUI ROMÂN (c. 5.590 – 5.508 î. Hr.)<br />
Un mare savant german Alexan<strong>de</strong>r von Humboldt scria : ,,Capacitatea <strong>de</strong> a lămuri propria istorie, constituie pentru<br />
orice popor piatra <strong>de</strong> încercare a maturităţii sale”.<br />
Ori, dacă noi românii n-am ajuns să ne cunoaştem a<strong>de</strong>varăta noastră obîrşie, astăzi, când avem la dispoziţie atîtea<br />
surse <strong>de</strong> informaţii, înseamnă că noi, poporul român, n-am ajuns să ne manifestăm maturitatea noastră.<br />
Este bine cunoscută politica regimului comunist după al doilea război mondial şi, din păcate şi a regimurilor post<br />
<strong>de</strong>cembriste, <strong>de</strong> a înfometa populaţia, prioritatea românului rămânându-i grija zilei <strong>de</strong> mâine, pentru subsistenţa lui şi a<br />
familiei sale. Altfel se explică existenţa a şase milioane <strong>de</strong> români în diaspora şi, în curînd vom avea în Sfîntul Sinod,<br />
mai mulţi episcopi în diaspora <strong>de</strong>cît în ţară!<br />
Toţi tinerii cu care am avut contact în ţară cît şi în străinătate nu cunosc a<strong>de</strong>vărata obîrşie a poporului nostru, cu toţii<br />
ştiu cum au învăţat la şcoală, că noi românii <strong>de</strong>scin<strong>de</strong>m din colonii romani aduşi <strong>de</strong> împăratul Traian când a cucerit<br />
Dacia. Şi culmea, romanii au supus doar o şeptime din teritoriul un<strong>de</strong> locuiau strămoşii noştri! Cu toate că mulţi istorici<br />
au combătut teza romanizarii Daciei, această teză subsistă şi astăzi în istoriografia oficioasă românească, fiind una din<br />
principalele obiective <strong>de</strong> <strong>de</strong>znaţionalizare, privilegiată <strong>de</strong> către regimurile comuniste <strong>de</strong> ieri şi <strong>de</strong> azi. Această utopică<br />
teză a originii noastre, le-a permis lingviştilor noştri să-şi bată joc <strong>de</strong> obîrşia limbajului nostru, atribuind originea tuturor<br />
cuvintelor româneşti <strong>de</strong> la romani (o foarte mică parte) şi restul <strong>de</strong> la toate hoa<strong>de</strong>le care au năvălit şi ne înconjoară<br />
astăzi, iar 4.000 <strong>de</strong> cuvinte <strong>de</strong> origine necunoscută!<br />
Cu toate că după evenimentele din <strong>de</strong>cembrie 1989, o serie <strong>de</strong> scriitori au putut scrie <strong>de</strong>spre a<strong>de</strong>vărata obîrşie a<br />
poporului nostru, din cauza atît a concurenţei între linia oficioasă a învăţământului şi tirajul redus al cărţilor care<br />
combăteau utopicele teze ale învăţămîntului public, învăţămîntul din şcoli a ieşit învingător.<br />
În cele ce urmează, vă vom expune a<strong>de</strong>vărul istoric <strong>de</strong>spre obîrşia popoului nostru.<br />
Un mare savant ar<strong>de</strong>lean Nicolae Densuşianu, ales Membru corespon<strong>de</strong>nt al Aca<strong>de</strong>miei Române, a scris o carte<br />
Dacia Preistorică, apărută în anul 1913, după moartea sa şi, reeditată apoi <strong>de</strong>abea în anii 1986 şi 2003. În această<br />
prestigioasă carte, autorul a evocat pe larg, tot ce a găsit scris <strong>de</strong>spre strămoşii noştri, la istoricii greci, romani şi<br />
egipteni. Aceşti scriitori i-au <strong>de</strong>numit pe autohtonii români : pelasgi, hiperborei, geţi (popor primordial), traci, sciţi,<br />
daci, dar ei se numeau între ei, cum femeile la ţară îşi <strong>de</strong>numesc bărbatul : rumânul meu sau mai <strong>de</strong> curînd<br />
românul meu.<br />
Vechimea poporului nostru este atestată şi prin <strong>de</strong>scoperirea în comuna Bugiuleşti, jud. Vâlcea, a unor urme <strong>de</strong><br />
hominid <strong>de</strong> acum 1.8 -2.0 milioane <strong>de</strong> ani, care ar putea reprezenta prima staţiune australopitecină <strong>de</strong>scoperită în<br />
Europa, hominidul având aceeaşi vechime ca şi cel <strong>de</strong>scoperit în Africa <strong>de</strong> Sud.<br />
Demn <strong>de</strong> remarcat este faptul că la Porţile <strong>de</strong> Fier şi în apropiere, <strong>de</strong> o parte şi alta a Dunării, s-au găsit cele mai vechi<br />
urme <strong>de</strong> locuire din Europa cît şi existenţa agriculturii încă din anul 7.800 î.Hr., cea mai veche din lume. O altă<br />
binefacere <strong>de</strong> care a beneficiat poporul român este existenţa sării şi a izvoarelor <strong>de</strong> apă sărată <strong>de</strong> o parte şi alta a<br />
Carpaţilor, ceea ce explică explozia <strong>de</strong>mografică şi a animalelor din ţara noastră, culminând în neolitic.<br />
Un fenomen natural semnalat <strong>de</strong> către doi oceanografi americani William Ryan şi Walter Pitman în cartea Noah’s<br />
Flood, a fost anul 5.600 î.Hr., când apele din Mediterana au spart zăgazul stâncos <strong>de</strong> la Bosfor, inundând lacul <strong>de</strong> apă<br />
duce ce exista înainte, creând Marea Neagră <strong>de</strong> astăzi. Acest fenomen, a <strong>de</strong>zlănţuit o migrare a populaţiilor dimprejurul<br />
fostului lac spre toate azimuturile.