Anul II, Nr. 7(9), Iunie 2012 - Revista de Cultura Universala Regatul ...

77 Regatul Cuvântului Anul II, Nr. 7(9), Iulie 2012
Din însemnările unui Ambasador Român la Paris
Petru Gigea -Gorun
CONTRIBUTIE ROMÂNEASCĂ LA,
REALIZAREA TURNULUI EIFFEL DIN PARIS
Motto:
Turnurile se măsoară după umbra lor
Proverb Chinezesc
Turnul "Eiffel” este o frumoasă construcţie de metal care are o înălţime de 324,8 metri
(cu antenă), turnul propriu-zis fiind înalt de 300,5 metri.
Turnul "Eiffel” a devenit simbolul oraşului Paris, fiind prezentat în materiale
publicitare, ilustrate, cărţi, albume cât şi multiple materiale turistice.
Această minunată construcţie de oţel, are o masă totală de 10.100 tone, cu o lăţime ca şi
adâncime de 124,9 metri, cu trei etaje şi locuri de belverde şi un număr de 1665 de scări.
Un lift încăpător şi rapid, transportă vizitatorii până la ultimul nivel, în 60 de secunde,
de unde se poate observa panorama Parisului.
Turnul ,,Eiffel” a fost construit între anii 1887-1889 de ing. Gustave Eiffel (1832-
1923). La acea dată a fost cea mai înaltă construcţie din lume.
Întreţinerea turnului include utilizarea a 50 de tone de vopsea maro închis, la fiecare 7 ani. Depinzând de temperatura aerului,
Turnul Eiffel îşi schimbă înălţimea cu câţiva centimetri datorită contracţiei şi dilatării aliajului de metale.
La începuturile sale, publicul a întâmpinat cu multă reticenţă această construcţie, considerând-o inestetică. Astăzi însă este
considerat drept simbolul oraşului şi una dintre cele mai frapante piese de artă arhitecturală din lume. Unul dintre clişeele
hollywoodiene este priveliştea de la o fereastră pariziană, care întotdeauna include Turnul Eiffel.
Aşa cum am afirmat mai înainte, Turnul "Eiffel" a devenit simbolul Frantei cel mai răspândit la nivel mondial. A fost
conceput de către Emile Nouguier, Maurice Koechlin şi Stephen Sauvestre, angajaţi la Eiffel şi Co.
Gustave Eiffel, iniţial reticent cu privire la proiect, a devenit ulterior un mare susţinător al său şi a cumpărat brevetul.
Turnul, care poartă numele său, este una dintre principalele destinaţii turistice ale Parisului şi lumii, cu mai mult de 5,5
milioane de vizitatori anual. Turnul şi-a primit cel de-al 200.000.000 vizitator la 28 noiembrie 2002.
Structura a fost construită între anii 1887-1889 din oţel produs la Reşiţa. Turnul ,,Eiffel” mai are în compoziţie oţel de la
furnalul din Govăşdia, localitatea Ghelar din judeţul Hunedoara. Acesta urma să servească drept arc de intrare la Expoziţia
Universală (1889), un târg mondial ce sărbătorea Centenarul Revolutiei Franceze.
A fost inaugurat la 31 martie 1889 şi deschis pentru public la 6 mai. 300 de muncitori au unit 18.038 de piese de oţel,
folosind două milioane jumătate de nituri.
Luând în considerare standardele de siguranţă din acel moment, este remarcabil faptul că un singur muncitor a murit la
construcţia Turnului, şi anume în timpul instalării lifturilor. Lifturile originale funcţionau cu ajutorul unui sistem hidraulic, lifturile
actuale sunt electrice.
*
* *
La realizarea acestei bijuterii arhitectonice, un rol important l-a avut România prin industria de oţel şi oamenii săi.
Membrii Clubului au intrat în posesia unor informaţii recente, prin intermediul ,,Internetului" despre contribuţia inginerului
român Gheorghe Pănculescu.
Puţini sunt cei care ştiu că simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel, a fost realizat după o tehnologie inventată în România de
inginerul Gheorghe Pănculescu.
După ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich, inginerul Gheorghe Pănculescu ajunge să lucreze în cadrul companiei
Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri, ambasador în Franţa, la acea dată.
În 1878, Pănculescu revine în ţară pentru a construi calea ferată Bucureşti-Predeal. În acea perioadă, inginerul inventează un
sistem de îmbinare a traverselor de cale ferată, care avea să revoluţioneze construcţiile metalice.
Astfel, datorită metodei de montare a şinei pe traverse în afara spaţiului căii ferate, Pănculescu a reusit să termine lucrarea
concesionată în mai puţin de un an, deşi termenul de livrare era de aproape cinci ani.
Impresionat de proiectul inginerului român, Gustave Eiffel se deplasează special la Vălenii de Munte pentru a-l întâlni pe
Pănculescu, cel care avea să devină inspector general al Căilor Ferate Române.
Gustave Eiffel a vrut să vadă tehnologia folosită de acesta la montarea căii ferate.
În 1879, în casa unde se află acum Muzeul "Nicolae Iorga", francezul a fost găzduit de Pănculescu şi a fost impresionat de
genialitatea invenţiei româneşti.