Anul II, Nr. 7(9), Iunie 2012 - Revista de Cultura Universala Regatul ...

Recommendations

Info

78 Regatul Cuvântului Anul II, Nr. 7(9), Iulie 2012 Aici, Gustave Eiffel, care avea să devina celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul său, înălţarea unui turn ieşit din comun, la Paris, pentru Expozitia Universală din 1889. Împreună au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de ing. Gheorghe Pănculescu la construcţia Turnului, folosind subansamble metalice confecţionate la sol şi asamblate după aceea, pe măsură ce se înalţă lucrarea. Interesant este şi faptul că destinul celor doi ingineri avea să se încheie, în acelasi an, 1922. Trebuie arătat că profesorul Eugen Stănescu de la Muzeul Judeţean Prahova de Istorie şi Arheologie s-a numărat printre puţinii cercetători ai acestui inedit episod. A fost special în Franţa pentru a studia cât de cunoscut este aportul inginerului român la ridicarea simbolului "Oraşului luminii". Studiind documentele acelor vremuri, profesorul a găsit un studiu intitulat "Communication sur les travaux de la tour de 300 m", datat 1887, în care celebrul inginer Alexandre Gustave Eiffel precizează că Turnul care îi poartă numele nu s-ar fi putut construi dacă nu ar fi aflat de tehnica inovatoare folosită de inginerul român Gheorghe Pănculescu la construcţia tronsonului de cale ferată Bucureşti-Predeal. Din păcate, numele românului este mult mai cunoscut în Franţa decât în ţara unde s-a născut, respectiv în România. Doar la insistenţele profesorului Eugen Stănescu, o şcoală generală din Vălenii de Munte poartă de la începutul anului 2010, numele inginerului Gheorghe Pănculescu. Trebuie remarcat şi reţinut că Turnul "Eiffel” din Paris este construit cu oţel fabricat în Reşiţa, că pe fiecare piesă de metal ce compune Turnul "Eiffel” scrie: ,,Made în Reşita – România". Este o mândrie pentru noi, după cum au remarcat şi membrii Clubului Atlantys din Craiova, unde autorul acestor rânduri a prezentat acest episod. * * * La întrebarea ce mi s-a pus de către membrii Clubului, dacă am fost invitat de Conducerea "Societătii Tour Eiffel” cu vreun anumit prilej le-am răspuns că da. În acest scop redau textul ce l-am scris, cu douăzeci de ani în urmă si inclus în volumul meu de memorii ,,Din însemnările unui ambasador român la Paris ", de care s-a luat act, după cum urmează: La 17 Iunie 1989, la Paris, a avut loc o celebrare a Centenarului "Turnul Eiffel”, devenit simbol al Parisului. Acesta a fost inaugurat în 1889, cu prilejul primului Centenar al Revoluţiei Franceze din 1789. Câteva cuvinte despre istoria Turnului Eiffel. Cel care a ridicat, în inima Parisului, Turnul Eiffel a fost inginerul Gustave Bonikausen. S-a născut în 1832 la Dijon. Era fiul unui negustor, în 1855, la terminarea studiilor superioare, a obţinut diploma de inginer... chimist. Dar s-a apucat de construit poduri. La 25 de ani, a condus lucrările pentru edificarea marelui pod metalic de la Bordeaux. Pe atunci, pilonii se construiau din - fontă. A considerat-o greoaie, inestetică. Şi a construit podul din bare de fier încrucişate. Faima i-a sporit atunci când a unit, la Gabarit, două lanţuri de munţi despărţite de valea adâncă a Râului Truyere, printr-un viaduct lung de 584 m şi înalt de 122 m. A fost poreclit "inginerul Universului". Anunţând că în 1889, cu prilejul Centenarului Revoluţiei Franceze, va avea loc o mare expoziţie, Guvernul Franţei a stabilit că ea "trebuie să fie o apoteoză a metalului şi maşinii, cele două victorii asupra obscurantismului". Un arhitect preconiza construirea unui turn în formă de ghilotină, altul - turn-stropitoare. Eiffel, pseudonim prin care Gustave îşi semna lucrările, a venit cu ideea edificării unui turn în întregime metalic, înalt de 300 de metri, ca simbol al spiritului uman. S-a considerat a fi o aberaţie. Unii spuneau chiar că umbra Turnului va acoperi Parisul, că o rafală de vânt l-ar răsturna peste oraş ... El s-a prezentat cu o schiţă. Ministrul Comerţului a fost cucerit de idee. Şi-a dat asentimentul. Dar când ziarele au publicat silueta turnului, a fost luat în derâdere, unii comparându-l cu un sfeşnic, alţii cu un tirbuşon, cu un manechin, cu o sperietoare de ciori ... Scriitorul Georges - Charles Huysmans a spus că e "un supozitor solitar". Când au început lucrările pe terenul denumit Champ de Mars, unii oameni de cultură au protestat cu indignare, considerând că se strică imaginea Parisului. Totul s-a scris într-o petiţie semnată de 300 de personalităţi, câte una pentru fiecare metru de turn. Ministrul i-a dat petiţia organizatorului expoziţiei, adăugând; "Vă rog să primiţi acest protest şi să-l păstraţi. Va trebui expus în vitrinele expoziţiei. O poză atât de frumoasă şi de nobilă, semnată de nume cunoscute în lumea întreagă, va atrage negreşit mulţimea şi o va uimi ... " Lucrările au continuat. În aprilie 1889 a fost gata primul etaj, iar la 31 martie 1889, adică la mai puţin de doi ani de la baterea primului nit, Gustave a pus drapelul Franţei în vârful Turnului. Pentru inaugurarea oficială ar fi vrut să-l acopere cu o husă, care să fie dat jos de cel care urma să dezvelească Turnul. S-a renunţat, căci ar fi fost nevoie de 75.000 mp de pânză! Încă din prima zi a expoziţiei, turnul a fost luat cu asalt de către vizitatori. El a devenit emblema Parisului. La această manifestare importantă din 17 iunie 1989, au participat ca invitaţi de onoare toţi ambasadorii acreditaţi în Franţa, ale căror ţări au contribuit, într-un fel, în special cu materiale. Am fost şi eu prezent, contribuţia României fiind importantă. România are în construcţia Turnului Eiffel unele tronsoane metalice turnate la Uzinele Reşiţa, cum de altfel această menţiune este încrustată pentru aduceri aminte.
79 Regatul Cuvântului Anul II, Nr. 7(9), Iulie 2012 Turnul Eiffel este realizat pe baza planurilor întocmite de către Alexandre Gustave Eiffel (18321923), vestitul inginer constructor francez. El este unul dintre cei mai mari specialişti din lume în domeniul construcţiilor metalice, care a realizat o serie de poduri şi viaducte şi alte construcţii, folosind larg construcţiile, metalice. Este ştiut că inginerul A. Gustave Eiffel a luat parte la construcţia Canalului Panama. Turnul "Eiffel”, avea iniţial înălţimea de 305 metri, astăzi ea este de 320 metri. Turnul are mai multe etaje, cu urcare pe scări sau cu mari lifturi pentru persoane, şi are un restaurant şi buticuri pentru desfacerea de suveniruri pentru vizitatorii care trec anual pe aici. Cu prilejul acestei aniversări, a fost organizată o expoziţie comemorativă, s-au ţinut cuvântări şi a avut loc un spectacol de gală. Am fost bucuros să aud că România este citată cu contribuţia sa, precum şi cu menţiuni scrise în cadrul expoziţiei. Am purtat o agreabilă discuţie cu directorul acestei expoziţii. În cadrul acestei expoziţii se află un tablou în care sunt enumerate lucrările celebrului constructor, aflate în Franta şi în alte tări. În ceeace priveşte lucrările din străinătate, sunt menţionate nominal, un număr de 59, cu data construcţiei şi ţara în care se găsesc, rezultând, că inginerul Gustave EIFFEL a construit în Algeria, Bolivia, Chile, China, Vietnam, Egipt, Spania, Portugalia, Israel, Liban, Mexic, Peru, Filipine, România, URSS, S.U.A., Ungaria. Lucrările din România sunt prezentate astfel; - 1872, Ponts ligne lassy a Ungheni (Roumanie) - 1879, Pont routier Câmpina (Roumanie) - 1879, Pont ligne Ploieşti à Predeal (Roumanie) M-am bucurat despre această paradă a relaţiilor franco-române de peste un secol, subliniată aici în cuvântarea directorului acestei expoziţii. * * * Cu acest prilej, conducerea societăţii „Turn Eiffel”, în timpul recepţiei, s-a întreţinut cu mine ca ambasador cât şi cu soţia mea Marieta, în mod amabil şi curtenitor, subliniind contribuţia României la realizarea acestui obiectiv centenar. Discuţia s-a purtat curtenitoare, politeţea nedesminţindu-se. Turnul Eiffel, Paris Gustave Eiffel (1832-1923), constructorul Turnului Eiffel Structura Turnului Eiffe Vedere din Turnul Eiffel Petre Gigea-Gorun: Din însemnările unui ambasador român la Paris, Fundaţia ,,Scrisul Românesc", Craiova, 2002, p. 176-179 (val. II)
Page 1 and 2:
Anul II, Nr. 7(9), Iunie 2012
Page 3 and 4:
Membri de onoare: Academician Cons
Page 5 and 6:
5 Regatul Cuvântului Anul II, Nr.
Page 7 and 8:
Page 9 and 10:
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
Page 15 and 16:
Page 17 and 18:
Page 19 and 20:
Page 21 and 22:
Page 23 and 24:
Page 25 and 26:
Page 27 and 28: 27 Regatul Cuvântului Anul II, Nr.
Page 77: 77 Regatul Cuvântului Anul II, Nr.
show all

Anul II, Nr. 7(9), Iunie 2012 - Revista de Cultura Universala Regatul ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?