Depresiunea-colinara-Transilvaniei - Profu' de geogra'

• Relieful cu altitudini frecvent între 350 şi 550 m asigură o relativă uniformitate
în desfăşurarea valorilor elementelor climatice. Totuşi, înălţimile mai mari (îndeosebi în sudest,
est şi nord-vest) şi culoarele de vale largi impun deosebiri la toţi parametri. Acest factor,
de altfel, determină şi diferenţierea a două subtipuri climatice.
3.2. Tipuri de climat
• Climatul dealurilor şi podişurilor înalte. Este specific Podişului Hârtibaci,
Subcarpaţilor Transilvaniei şi unei părţi din Podişul Someşan. Înălţimile de peste 600 m
determină un climat mai umed, mai răcoros.
Cantitatea medie de radiaţie solară este de 110...115 kcal/cm 2 /an, ea fiind realizată în
condiţiile unei durate medii de strălucire a Soarelui de 1900...1950 ore. Potenţialul termic este
definit de temperaturi medii anuale în jur de 7 o C, în lunile de iarnă de – 2 0 C ….- 4 0 C
(ianuarie - 4 0 C), iar în cele de vară, de 14…18 0 C (18 o C în iulie), amplitudini termice medii
anuale în jur de 22...23 o C, 110...130 de zile cu îngheţ şi peste 150 de zile fără îngheţ şi circa
60 – 70 de zile de vară; în lunile iulie – august se produc până la 10 zile tropicale (mai mult de
jumătate în august – fig.43).
Anual, în circa 125 de zile cu precipitaţii, cad peste 700 mm din care cea mai mare
parte în intervalul mai – iunie, iar cele mai scăzute în sezonul rece, când stratul de zăpadă se
menţine pe circa 30 – 35 zile. Ploile torenţiale sunt puţine, iar cantităţile maxime căzute în 24
ore nu depăşesc 100 mm. În aceste condiţii umiditatea relativă medie se ridică la 70...75 %,
fiind mai ridicată în lunile de iarnă (peste 80 %) şi mai scăzută vara (65...70 %). Nu se
înregistrează deficit de umiditate. Nebulozitatea, cu o medie anuală de 5,5...6 zecimi, este
maximă în decembrie (7...8 zecimi) şi minimă în august – septembrie (sub 5 zecimi). Seninul
(sub 3,5 zecimi) se înregistrează în aproape 120 zile, iar cerul este complet acoperit în mai
mult de 140 zile. Dintre fenomenele meteorologice, frecvenţă mare o au roua, bruma.
Fig. 43.
• Climatul dealurilor, podişurilor joase şi al depresiunilor. Este caracteristic în
centru şi vest, unde dealurile au înălţimi sub 550 m. Diferenţierile topoclimatice sunt impuse
mai ales de existenţa culoarelor de vale largi care, adesea, au caracter depresionar şi apoi de
manifestările de tip foehnal din sud-vestul şi sudul Transilvaniei. Pe ansamblu, este un climat
cu nuanţe mai uscate în comparaţie cu cel din dealurile înalte.
Aici, radiaţia solară anual ajunge la o valoare medie de 115...117 kcal/cm 2 (peste 80
kcal/cm 2 /an în sezonul cald). Durata de strălucire a Soarelui este în jur de 2050 ore/an.
Regimul termic prezintă valori medii care depăşesc cu circa 1...2 0 C pe cele din
dealurile înalte. Astfel, media anuală urcă de la 8 o C la nivelul dealurilor din est la 9 o pe
culoarele văilor Mureş, Târnave, atingând maximum de 9,5 o la Alba Iulia. În timpul iernii, în
ianuarie, cea mai mare parte a regiunii se încadrează în spaţiul izotermei de –4 0 C (mai
coborâtă în culoarele de vale din centru unde, masele stagnând se răcesc, creând inversiuni
termice), iar în SV, în culoarul Mureşului în aval de Teiuş, se ajunge la –3 0 C. Vara, în iulie,
media termică urcă la 18 o în centru şi 20 o C în SV. Aceleaşi tendinţe se remarcă în numărul
zilelor cu temperaturi caracteristice: 160 – 170 (175 în SV) zile fără îngheţ, 110 – 120 (106 la
Ighiu) zile cu îngheţ, 60 – 80 zile de vară (Ighiu, 84), 10 – 20 zile tropicale (Ighiu 19,5 şi
Sebeş 19,8 zile).
Valorile nebulozităţii medii anuale se păstrează în jur de 5,5 iar ale umidităţii relative,
la 70...75 % (mai ridicate în lungul luncilor extinse ale râurilor mari).
Zilele senine propriu-zise oscilează între 55...60, iar cele cu cer complet acoperit ajung
la 100...120.
11