Depresiunea-colinara-Transilvaniei - Profu' de geogra'

vetrei, diversificarea economiei). Spre exemplu, în agricultură, importanţă au prezentat noile
culturi introduse – porumbul (sec. XVII), cartoful şi tutunul (sec. XVIII), sfecla de zahăr (sec.
XIX). De la sfârşitul sec. XIX şi începutul secolului XX producţia manufacturieră cedează în
faţa celei industriale; sunt realizate primele linii de cale ferată, iar drumurile din lungul
Mureşului, Târnavelor, Someşelor devin axe principale de comunicaţie.
În perioada interbelică s-au adăugat exploatările de gaz, lărgirea celor de sare,
dezvoltarea industriei alimentare şi uşoare etc. Toate acestea au dus la dezvoltarea aşezărilor
din Dealurile Transilvaniei şi mai ales a principalelor oraşe. După 1950 s-a completat reţeaua
aşezărilor urbane, unele oraşe printr-o puternică dezvoltare industrială şi-au dublat, triplat
populaţia, s-au născut unele probleme demografice în lumea satului etc.
2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE
Dealurile Transilvaniei sunt cuprinse în limitele a nouă judeţe: Braşov, Sibiu, Alba,
Mureş, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Sălaj, Harghita. În cuprinsul lor există 44 oraşe şi
peste 350 de comune (fig. 49).
2.1. Evoluţia numărului de locuitori. Transilvania oferă condiţii extrem de
favorabile locuirii şi desfăşurării unor activităţi economice complexe. De aceea, ea a fost şi
este o provincie bine populată. La nivelul anului 1996 existau peste 4.200.000 de locuitori
reprezentând circa 18,9 % din populaţia ţării. Faţă de situaţia de la începutul secolului (cca.
1,8 mil. loc.), se constată o creştere caracterizată prin faze în care numărul de locuitori a sporit
mai mult şi faze cu un ritm mai lent (1910 – 1920; 1940 – 1948 legat de pierderile umane
importante din perioadele celor două războaie mondiale). Regional apar deosebiri: până în
1948 în zona Clujului s-au înregistrat creşteri cu peste 30 %, pe când în Podişul Someşan,
Subcarpaţii Transilvaniei, Podişul Hârtibaciului şi Podişul Secaşelor doar cu 5 – 10 %; între
1948 şi 1966 se remarcă o creştere oarecum generală cu 10 – 20 % ca urmare a unei natalităţi
mai ridicate. După 1966, în cea mai mare parte a aşezărilor rurale creşterea a fost mică, uneori
înregistrându-se scăderi (sporul migrator negativ, cu plecări definitive spre centrele industriale
şi o populaţie rămasă îmbătrânită). A crescut foarte mult numărul populaţiei în oraşe, în
comunele din lungul căilor de comunicaţie principale ce permiteau naveta şi în aşezările
rurale cu profil economic complex (pe Someş, Mureş, bazinul Târnavelor, în depresiunile din
sud). Ca urmare, culoarele de vale şi depresiunile s-au individualizat ca principale areale de
creştere şi concentrare a populaţiei. Creşterea aici a depins nu numai de sporul natural ridicat,
dar mai ales de sporul migratoriu accentuat din satele mici din interiorul unităţilor deluroase.
În ultimul deceniu se continuă liniile generale ale evoluţiei demografice cu uşoare
fluctuaţii de la un an la altul şi la nivel de aşezări. În oraşe (concentrează circa 1/3 din
locuitori) şi aşezările din lungul văilor principale sau al arterelor de comunicaţie importante ce
străbat regiunea se menţine sau creşte uşor numărul de locuitori (nu atât datorită sporului
natural cât mai ales favorizat de sosirile din mediul rural îndepărtat). În schimb, în satele din
interiorul unităţilor de podiş sau de dealuri aflate pe văi secundare şi la depărtare de axele şi
centrele economice importante (Câmpia Transilvaniei, Podişul Hârtibaci, Podişul Secaş,
nordul şi centrul Podişului Someşan) şi unde ponderea populaţiei îmbătrânite a sporit foarte
mult se înregistrează un recul.
2.2. Densitatea populaţiei. Transilvania a reprezentat o provincie cu aşezări din cele
mai vechi timpuri şi cu un număr mare de locuitori. La începutul secolului XX în afara
oraşelor Cluj, Sibiu unde densitatea populaţiei depăşeşte 100 loc./km 2 , în rest precumpăneau
valorile de 40...80 loc./km 2 (oraşe mici şi aşezările mari din depresiuni şi culoarele văilor) şi
sub 40 loc./km 2 în Câmpia Transilvaniei, Subcarpaţii Transilvaniei, Podişul Someşan, Podişul
Secaş. În prezent densitatea pe ansamblul regiunii este de cca. 90 loc./km 2 fiind cu puţin sub
17