Depresiunea-colinara-Transilvaniei - Profu' de geogra'

100 m. Dominant, suprafaţa sedimentară mio-pliocenă are structură în domuri dar local apar
boltiri diapire şi o structură monoclinală.
Relieful, în cea mai mare măsură cu caracteristici de podiş, are înălţimi mari în est
(peste 650 m), şi mici în vest (350...400 m). Este format din interfluvii majore separate de
culoare de vale extinse orientate de la est la vest. Versanţii sunt intens degradaţi prin alunecări
şi torenţialitate. Există urme ale unei evoluţii ciclice pliocen superioare (suprafeţe şi nivele de
eroziune) şi cuaternare (terase, forme structurale, glimee).
Climatul este moderat, cu influenţe foehnale în vest şi sud, cu inversiuni de
temperatură în culoarele văilor mari şi cu nuanţe mai umede în est. Apar diferenţe evidente în
regimul de alimentare şi, ca urmare, şi în cel de scurgere a râurilor alohtone şi autohtone (au o
scurgere cu fluctuaţii mari, multe din cele mici vara seacă).
Pădurile de cvercinee au o distribuţie variabilă, ocupând suprafeţe mai mari în est şi pe
toţi versanţii cu pantă mai mare şi mult mai redusă în culoarele de vale, bazinetele
depresionare şi pe dealurile joase (în SV); în aceste locuri au fost înlocuite de păşuni, fâneţe şi
terenuri de cultură.
Condiţiile naturale au fost favorabile unei străvechi şi continui populări (multe
mărturii din paleolitic, neolitic, epocile dacică şi daco-romană etc.). În secolele XII – XIII au
fost colonizaţi saşii iar în secolul XIII sunt atestate documentar majoritatea aşezărilor rurale,
unele devenind târguri, oraşe, cetăţi. În prezent există 10 oraşe concentrate în lungul
Mureşului şi Târnavelor, numeroase sate mici pe văile secundare din interiorul dealurilor şi
sate mari cu economie agricolă complexă pe terasele şi glacisurile din lungul văilor
principale. Se extrag gaz - metan şi materiale de construcţii şi se prelucrează produse din
agricultură. În oraşe industria este mult diversificată (construcţii de maşini, chimică, textilă,
materiale de construcţii etc.). Dacă în aşezările din dealuri, în producţia agricolă predomină
creşterea vitelor, în cele din lungul văilor pe primul loc sunt culturile cerealiere, de plante
tehnice (sfecla de zahăr, inul), pomicultura.
În lungul Mureşului, Târnavelor, Hârtibaciului sunt principalele artere de comunicaţie.
Ele se racordează cu reţeaua din culoarele depresionare peritransilvane. De asemenea este
străbătută de magistrala feroviară „trei”.
Prin caracteristicile geografice se diferenţiază trei subunităţi.
1. Dealurile Târnavei Mici. Se desfăşoară între Mureş, Târnava Mare şi un şir de
depresiuni aflate la contactul cu Subcarpaţii Transilvaniei.
Fundamentul cristalin (câteva blocuri) este situat la adâncimi diferite. Suprastructura
sedimentară (3000...8000 m) are la suprafaţă depozite panoniene (marne, argile, nisipuri) şi
sarmaţiene (marno-argile, gresii, tufuri) prinse în cute diapire în vest (Blaj – Ocna Mureş) şi
12 domuri în centru şi est. Relieful se impune prin cinci caracteristici majore: culoare de vale
foarte largi, orientate NE – SV (Mureş, Niraj, Târnava Mică, Târnava Mare), în cadrul cărora
sunt 6 – 8 terase şi lunci extinse (mai ales pe stânga albiilor); interfluvii principale care
coboară altimetric de la 600...700 m (E) la 450...500 m (V), ce au un versant abrupt (spre sud)
şi altul prelung (spre nord) de unde o asimetrie orografică evidentă; un grad ridicat de
fragmentare (energie de relief de peste 150 m) care a impus fizionomia de dealuri şi o
reducere a suprafeţelor de eroziune (550...600, 500...550, 480...500 m, N.Josan, 1979) la
martori, umeri şi interfluvii secundare; un relief structural cu cueste simple şi în trepte; o
dinamică de versant activă cu şiroire, torenţialitate, curgeri noroioase şi alunecări de teren.
Climatul moderat este relevat de valorile medii termice (la Blaj 9 o C anual, 20,6 o C
iulie, -3,8 o C în ianuarie; la Târgu Mureş 8,6 o C anual, 19,4 o C în iulie, - 4,5 o C în ianuarie; pe
dealurile din est, 8 o C anual, - 5 o C în ianuarie, 18 0 C în iulie), pluviale (580 mm La Blaj, 645
mm la Târgu Mureş şi 700 mm pe dealurile din est), în frecvenţa producerii unor fenomene
climatice (inversiuni de temperatură, ceţuri în culoarele de vale etc.).
43