Depresiunea-colinara-Transilvaniei - Profu' de geogra'

prezentă în documente ca oraş la 1097 (Bălgrad); este unul din cele mai însemnate oraşe ale
Transilvaniei ca istorie, economie (materiale de construcţie, utilaje industriale, produse
alimentare, textile, încălţăminte etc.), turism (cetate din sec. XVIII, muzee, monumente
arhitectonice, biserici din sec. XIV – XX), nod de comunicaţie etc. Aiud (26.667 locuitori în
2005), cu urme vechi (aşezarea daco – romană Brucla), în documente din 1229, cetate din sec.
XV, are o economie mixtă (industria alimentară, prefabricate din beton şi produse agricole).
Ocna Mureş (15.505 locuitori în 2005), pe stânga Mureşului, cunoscută încă din perioada
daco–romană pentru exploatarea sării, în documente din 1202; este în prezent un centru
important de produse clorosodice. Câmpia Turzii (26.900 locuitori, în 2005) este oraş din
secolul XX, principal centru al industriei siderurgice (laminate din oţel şi cabluri electrice).
Turda (57.726 locuitori, în 2005) este cunoscut încă din Antichitate (castrul roman Potaissa şi
exploatări de sare), prezent în documente la 1197, este un însemnat centru industrial
(materiale de construcţii, produse chimice, sticlărie etc.), turism (lacuri sărate, stabiliment
balnear, case şi biserici vechi etc.). Teiuş (oraş din 2005, când avea 7.284 locuitori, nod
feroviar important, ateliere de reparaţii, diverse culturi agricole etc.).
Se adaugă unele aşezări rurale mari cu funcţii economice mixte, cum ar fi Vinţu de Jos
(nod feroviar, materiale de construcţii etc.).
• Dealurile Feleacului. Includ masivul deluros (nucleu din roci cristaline
acoperit de sedimentar miocen), cu altitudini de peste 750 m (vf. Pena, 832 m), încă bine
împădurit, dar şi cu păşuni şi culoarul depresionar de la contactul cu muntele (Mărtineşti –
Hăşdate – Iara – Vlaha – Săvădisla) în care se află mai multe sate mici şi mijlocii cu
economie agricolă bazată pe creşterea animalelor, livezi şi unele culturi de câmp. Pentru
turism sunt importante ruinele cetăţii Lita, biserica (sec. XV) şi trovanţii din Feleac.
• Depresiunea Huedin. Este numită de Gr. Posea „Podişul Huedin”. Aflată la
500...600 m altitudine este dominată, în vest, de Munţii Vlădeasa (versanţi împăduriţi cu
diferenţe de nivel de 200...400 m); în nord există o culme ce se dezvoltă dinspre Podişul
Păniceni (aflat în est) şi care domină printr-o cuestă lunca Crişului Repede; în sud se
realizează o trecere gradată spre Munţii Gilău. A rezultat prin adâncirea Călatei şi a Crişului
Repede în cuaternar în nivelul general al Podişului Someşan (600...700 m). În lungul văilor
există lunci şi mai multe terase. Climatul răcoros a favorizat solurile podzolice şi pădurile de
fag şi gorun (în bună parte înlocuite cu păşuni). Satele sunt mici şi mijlocii şi au economie
silvo – pastorală; unele culturi se practică pe terase. Oraşul Huedin (9.633 locuitori, în 2005),
atestat documentar la 1332, este principalul centru economic.
• Depresiunea Almaş – Agrij. Se află între Munţii Meseş (vest) şi Dealurile
Clujului şi Dealurile Dejului (est). Este sculptată în formaţiuni variate ale paleogenului (vest)
şi miocenului (est), ceea ce a condus la detaşarea de forme de eroziune diferenţială. În relief
se impun: culoarele de vale ale Agrijului şi Almaşului cu lunci largi şi mai multe terase pe
care se află sate mici şi suprafeţe cu culturi agricole (cereale şi livezi), interfluviul deluros
care le separă cu şei de contact sau de remaniere hidrografică (Al. Savu), cu versanţi afectaţi
de alunecări masive (Gâlgău) şi torenţialitate, cu numeroase pâlcuri de pădure de cvercinee şi
pajişti, mai multe bazinete depresionare pe afluenţi, dezvoltate pe contacte petrografice (în ele
se află sate mici, cu economie pastorală). Climatul, mai blând în raport cu unităţile vecine
(valori termice mai ridicate cu 1...2 o C şi precipitaţii cu 100...150 mm mai puţine) este legat de
descendenţa aerului vestic după depăşirea Munţilor Meseş (efecte foehnale, cf. Al.Savu).
Pădurile se află pe dealurile mai înalte, la contactul cu unităţile vecine unde ocupă
peste 50 % din suprafaţa acestora. Este traversată de şoseaua Cluj Napoca - Zalău şi de două
drumuri relativ modernizate ce urcă pe văile Almaş şi Agrij de la Someş la Huedin. Există
38