Depresiunea-colinara-Transilvaniei - Profu' de geogra'

geamuri (trase, şlefuite, laminate, turnate, securizate, plane şi curbe etc.) la Târnăveni,
Mediaş, Albeşti; produse de sticlărie suflată la Albeşti, Târgu Mureş, Târnăveni, semicristal la
Turda, Mediaş şi Avrig. Industria prefabricatelor din beton este dezvoltată în centrele Cluj
Napoca, Turda, Dej.
• Industria lemnului este o ramură de tradiţie axată pe prelucrarea lemnului de
foioase şi de conifere în cadrul unor combinate. Se obţin: cherestea (Reghin, Sovata, Sibiu,
Bistriţa, Dej, Sebeş), plăci aglomerate, placaje şi furnire (Reghin, Dej, Blaj, Gherla), mobilă
(Târgu Mureş, Cluj Napoca, Bistriţa, Sibiu, Mediaş, Târgu Mureş, Sebeş, Dej, Odorhei),
instrumente muzicale şi ambarcaţiuni sportive (Reghin).
• Industria celulozei şi hârtiei are la sorginte moara de hârtie de la Tălmaciu
(1571), a doua din Transilvania şi totodată din ţară (după Braşov, 1546); în perioada
interbelică exista o unitate mai mare la Cluj. În prezent sunt: Combinatul de celuloză şi hârtie
de la Dej (foloseşte lemn de răşinoase şi deşeuri de la unităţile de cherestea; produce celuloză
papetară, hârtie de ambalaj etc), fabrica de la Cluj Napoca (cartoane şi rechizite şcolare),
unităţile de la Petreşti (hârtie) şi Prundul Bârgăului (carton, carton ondulat).
• Industria textilă şi a confecţiilor îşi are sorgintea în producţia casnică şi de
breaslă. Foloseşte ca materie primă lâna, inul şi cânepa apoi bumbacul, mătasea şi firele
sintetice.
Fig. 51.
Industria lânii, cu vechi tradiţii, este concentrată în zona Sibiului (Sibiu, Orlat,
Cisnădie, Sălişte), apoi la Mediaş, Cluj Napoca. Prelucrarea bumbacului se realizează la
Cisnădie (filatură şi ţesătorie), Sighişoara (ţesătorie), Tălmaciu (aţă) şi Odorheiu Secuiesc
(aţă). Industria inului şi a cânepei – are topitorii de in la Beclean, Cristuru Secuiesc, Albeşti,
topitorii de cânepă la Beclean, Luduş, Dumbrăveni şi o filatură la Cristuru Secuiesc. Industria
mătăsii este reprezentată de ţesătoria de la Sibiu. Industria de tricotaje pe bază de bumbac,
lână, mătase şi fibre sintetice este la Cluj Napoca, Agnita (ciorapi), Sebeş (ciorapi de damă şi
tricotaje de bumbac), Sibiu (ciorapi de bumbac, lână etc.). Industria confecţiilor – are
întreprinderi de mare capacitate la Cluj Napoca, Sighişoara, Târgu Mureş (haine sport), Sibiu,
Odorheiu Secuiesc. Covoare din lână şi fire sintetice se fabrică la Cisnădie, Sibiu, Târgu
Lupuş, Alba Iulia.
• Industria pielăriei, blănăriei şi încălţămintei reprezintă una din ramurile
foarte vechi, cu frumoase tradiţii în Transilvania. Între primele unităţi industriale sunt
tăbăcăriile de la Sebeş (1843), Sibiu (1863), Mediaş (1881) şi manufactura de încălţăminte de
la Cluj (1911), Agnita (1912), Alba Iulia (1931) şi fabrica de mănuşi de la Târgu Mureş
(1931).
În prezent prelucrarea pieilor se realizează în secţii specializate din cadrul unităţilor
industriale din Târgu Mureş, Cluj Napoca, Sibiu, Mediaş, Agnita. Încălţămintea se produce la
Cluj Napoca, Mediaş, Alba Iulia, Sibiu, Agnita, Reghin (încălţăminte sportivă). Se mai
fabrică: poşete, serviete, mape la Sibiu, Sebeş, Cluj Napoca, Reghin, mănuşi la Târgu Mureş.
Confecţii din piele la Sebeş, articole artizanale din piele şi blană (pieptare, cojoace, şerpare) în
diferite aşezări rurale din jurul Reghinului, apoi la Teiuş, Galda de Jos, Vinţu de Jos.
• Industria alimentară s-a conturat ca producţie industrială la finele secolului
XIX. Foloseşte ca materie primă laptele, carnea, produsele cerealiere, sfecla de zahăr.
Morărit de panificaţie, se fac în toate oraşele dar mai ales în Cluj Napoca, Dej, Târgu
Mureş, Sibiu, Mediaş, Bistriţa.
Industria zahărului şi a produselor zaharoase este la Târgu Mureş, la Mediaş, Cluj
Napoca, Sibiu.
25