Depresiunea-colinara-Transilvaniei - Profu' de geogra'

Transilvania au participat la producţia industrială a ţării cu ponderi importante de sticlă,
porţelan şi ceramică fină, pielărie, materiale de construcţii, exploatarea şi prelucrarea
lemnului, textilă, confecţii, construcţii de maşini. Ierarhizarea acestora la nivelul fiecărui judeţ
se prezenta (1990) diferit (Cluj – industria construcţiilor de maşini şi prelucrarea metalelor,
metalurgie feroasă, industria alimentară, materiale de construcţie etc.; Mureş – industria
construcţiilor de maşini şi prelucrarea metalelor, industria chimică, combustibili, alimentară;
Sibiu – construcţii de maşini şi prelucrarea metalelor, textilă, metalurgie neferoasă,
alimentară; Bistriţa–Năsăud – industria construcţiilor de maşini şi prelucrarea metalelor,
textilă, prelucrarea lemnului), dar predomină industria grea (peste 1/3 din volumul producţiei
lor), apoi ramurile de tradiţie (textilă, alimentară, lemn) şi cele legate de folosirea complexă a
resurselor (gaze naturale, sare). După 1992 s-au înregistrat transformări însemnate,
urmărindu-se privatizarea unităţilor industriale, eliminarea unităţilor energofage şi reconversia
forţei de muncă. Acestea s-au înfăptuit diferenţiat pe parcursul anilor. Până în anul 2000
accentul s-a pus pe închiderea întreprinderilor poluante (Copşa Mică, Turda, Târnăveni,
Făgăraş etc.), a celor nerentabile şi pe reorganizarea producţiei în paralel cu privatizarea. În
ultimii ani au apărut unităţi industriale de prelucrare a unor resurse locale (lemn, agricol,
materiale de construcţii etc.), dar şi de asamblare în cadrul unor colaborări internaţionale
(Sebeş. Alba Iulia, Bistriţa şi complexul de la Cluj Napoca – Jucu, Dej). Dacă în marile centre
economice procesul este activ, în schimb, în oraşele mici el stagnează.
• Industria energetică. Folosirea gazului şi a cărbunilor s-a realizat până la
mijlocul secolului nostru în cantităţi mici şi predominant sub formă de combustibil (la
încălzit, pentru producerea de energie electrică). După 1950 gazele naturale sunt întrebuinţate
în cantităţi mari în industria chimică şi în termocentrale cu putere instalată mare.
Cărbunii se găsesc în formaţiunile paleogene şi acvitaniene din nord-vest (în bazinul
Almaş). Sunt cărbuni bruni şi huilă în strate de 0,2...1,2 m grosime la Surduc şi Cristolţel
(fig.51).
Gazul metan cunoscut încă din secolele XVII – XVIII (apariţii locale de „focuri vii”)
a intrat în exploatare în 1908 la Sărmăşel, iar din 1909 la Zau de Câmpie, Şincai, Saroş, Copşa
Mică.
În prezent există peste 50 de locuri de extracţie în Câmpia Transilvaniei şi în Podişul
Târnavelor aparţinând la mai multe câmpuri gazefiere. Cele mai însemnate câmpuri sunt în:
Podişul Târnavelor (Delenii, Nadeş, Sângeorgiu de Pădure, Filitelnic, Miercurea Nirajului,
Teleac, Gorneşti, Bogata de Mureş, Dumbrăvioara, Adămuş, Bălcaciu, Bazna, Mediaş,
Axente Sever, Nou Săsec, Suplac, Săcel, Simioneşti, Jimbor, Slimnic) şi Câmpia
Transilvaniei (Ţaga, Geaca, Sărmaşu, Zau de Câmpie, Luduş, Sânger, Grebenişu de Câmpie,
Bălăuşeri, Delenii). Sunt utilizate în industria chimică (Târgu Mureş, Târnăveni, Victoria,
Făgăraş) sau în producerea de energie electrică (Iernut, Fântânele). Gazele sunt transportate
prin conducte (7.500 km de magistrale) spre regiunile exterioare Carpaţilor: de la Şincai la
Satu Mare; de la Bazna la Hunedoara şi Reşiţa cu o ramificaţie la Arad – Timişoara; de la
Nadeş la Oneşti – Bacău – Iaşi şi o ramificaţie spre Galaţi; de la Delenii la Braşov şi
Bucureşti. Sunt folosite pentru chimizare, la încălzit şi în termocentrale (Paroşeni, Brazi).
Judeţul Mureş ocupă primul loc în exploatarea gazului metan iar la Mediaş se află centrala
industrială care dirijează întreaga activitate de extracţie, transport şi distribuţie a gazului
metan.
Energia electrică era produsă până în 1950 în câteva centrale termoelectrice mici. Mai
însemnată era cea de la Aghireş (din 1930, folosea lignitul de la Tic) pentru alimentarea
Clujului. După 1950 au fost construite termocentralele de la Fântânele (250 MW) şi Iernut
(800 MW) care folosesc gazul metan; la reţea se adaugă centrale mici aflate aproape în fiecare
centru industrial (Târnăveni, Ocna Mureş, Blaj, Sibiu, Cluj Napoca etc.). Necesarul de
23