Depresiunea-colinara-Transilvaniei - Profu' de geogra'
Depresiunea-colinara-Transilvaniei - Profu' de geogra'
Depresiunea-colinara-Transilvaniei - Profu' de geogra'
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
energie electrică este acoperit din reţeaua naţională (în primul rând <strong>de</strong> la hidrocentralele din<br />
Munţii Apuseni şi <strong>de</strong> pe Sebeş). Există şi câteva hidrocentrale cu putere instalată mică pe Olt,<br />
în <strong>Depresiunea</strong> Făgăraş.<br />
• Industria si<strong>de</strong>rurgică. Prima unitate industrială a apărut în 1920 la Câmpia<br />
Turzii, care a fost lărgită şi mo<strong>de</strong>rnizată după 1950. Ulterior au apărut unităţi şi în alte<br />
localităţi (la Câmpia Turzii sunt: o oţelărie electrică şi Siemens Martin, laminor <strong>de</strong> conductori<br />
electrici, cabluri <strong>de</strong> oţel, sârmă, cuie etc.). Pentru combinat, la Turda, s-a amenajat o<br />
semicocserie. La Beclean se realizează cuie, sârmă, la Aiud s-a realizat o turnătorie <strong>de</strong><br />
ligotiere, iar la Alba Iulia o turnătorie <strong>de</strong> piese <strong>de</strong> fontă. După anul 2000 ele au fost închise<br />
treptat.<br />
Metalurgia neferoasă a fost reprezentată <strong>de</strong> unităţile <strong>de</strong> la Copşa Mică (funcţiona pe<br />
baza materiei prime aduse <strong>de</strong> la Baia Mare). Se produceau zinc (încă din 1940), plumb,<br />
cadmiu, diverşi acizi etc. În prezent sunt aproape <strong>de</strong>sfiinţate.<br />
• Industria construcţiilor <strong>de</strong> maşini şi a prelucrării metalelor. În perioada<br />
interbelică erau numeroase unităţi cu profil <strong>de</strong> reparaţii. În prezent are subramuri diverse, dar<br />
în curs <strong>de</strong> reorganizare. Industria electronică şi electrotehnică produce diverse articole la<br />
Târgu Mureş şi Cluj Napoca (cea mai nouă unitate, la Jucu). Industria <strong>de</strong> maşini şi material<br />
rulant auto are unităţi la Mârşa, Mediaş, Târgu Mureş, Reghin, Sibiu. Utilaje pentru industria<br />
chimică se mai produc la Făgăraş şi Sibiu. Maşini şi utilaje folosite în industria uşoară (ţesut,<br />
tricotaje etc.) se realizează la Târgu Mureş, Sighişoara, Cluj Napoca. Maşini şi utilaje pentru<br />
exploatări forestiere şi prelucrarea lemnului se produc la Reghin şi Alba Iulia. Utilaje<br />
necesare în industria materialelor <strong>de</strong> construcţii sunt obţinute la Reghin (pentru fabrici <strong>de</strong><br />
ţigle şi cărămizi), Alba Iulia şi Bistriţa. Utilaje pentru industria alimentară la: Cluj Napoca şi<br />
Odorheiu Secuiesc, utilaje agricole la Aiud, articole <strong>de</strong> uz casnic la Mediaş, Ocna Mureşului<br />
(cuţite) şi Năsăud (tacâmuri), aparatură <strong>de</strong> măsură şi control la Sibiu.<br />
• Industria chimică are la dispoziţie două surse <strong>de</strong> materii prime cu rezerve<br />
importante în regiune: gaz metan şi sare. Primele fabrici au apărut la sfârşitul secolului XIX.<br />
Din 1936 la Copşa Mică se obţine negru <strong>de</strong> fum, iar la Făgăraş, din 1941, amoniac. S-au<br />
construit combinate chimice pentru diverse produse la Târnăveni (carbid), Târgu Mureş,<br />
Copşa Mică, Făgăraş, Victoria, Turda, Ocna Mureş. În prezent s-au produs transformări<br />
esenţiale. Încă se obţin produse sodice şi clorosodice la Ocna Mureş şi Turda, la Târgu Mureş<br />
– acid azotic; carbid la Târnăveni şi produse abrazive la Cluj Napoca. Industria<br />
îngrăşămintelor chimice este axată pe producerea <strong>de</strong> uree şi azotat <strong>de</strong> amoniu la Târgu Mureş<br />
şi Făgăraş, îngrăşăminte concentrate la Târgu Mureş, apoi pestici<strong>de</strong> la Turda, Târnăveni.<br />
Industria <strong>de</strong> medicamente este la Cluj–Napoca şi la Târgu Mureş.<br />
• Industria materialelor <strong>de</strong> construcţii este o ramură <strong>de</strong> tradiţie, care foloseşte<br />
calcar, nisip şi balast dar şi roci eruptive (din măgurile aflate la contactul cu lanţul vulcanic).<br />
Extracţia calcarului se face în carierele din unele localităţi din lungul Someşului, apoi la<br />
Sănduleşti (pentru Turda), Leghia etc.<br />
Există: nisip caolinos la Corneşti şi Aghireş, nisip cuarţos la Gârbău, Aghireş, Făgetu<br />
Ierii, Mânăstireni, nisip metalurgic la Feleac şi Aghireş; tufuri vulcanice, bazalt la Rupea şi<br />
an<strong>de</strong>zite la Ilieşti – Sovata, balastiere sunt în lungul văilor Someş, Mureş, Olt, Niraj, Arieş,<br />
Târnava Mică etc. Se extrage argilă la Blaj, Cetatea <strong>de</strong> Baltă, Războieni – Cetate, Sântimbru,<br />
Vinţu <strong>de</strong> Jos şi argilă bentonitică la Ocna Mureşului. În industria lianţilor se obţin: ciment<br />
(prima unitate în Turda la 1914), var, ipsos la Turda. Industria <strong>de</strong> cărămizi şi ţigle are unităţi<br />
la Câmpia Turzii, Sîntimbru, Alba Iulia, Turda, Cluj Napoca, Ocna Mureş, Blaj, Vinţu <strong>de</strong> Jos,<br />
Cetatea <strong>de</strong> Baltă; materiale refractare se produc la Turda, Dej, Alba Iulia (şamotă, cărămizi<br />
refractare necesare pentru si<strong>de</strong>rurgie şi în termocentrale; ceramică fină se fabrică la Cluj<br />
Napoca (porţelan), produse <strong>de</strong> menaj se obţin la Albeşti şi Alba Iulia, faianţă la Târnăveni,<br />
Sighişoara, iar plăci <strong>de</strong> teracotă şi izolatori termici la Turda. În industria sticlei se produc:<br />
24