24.09.2013 Views

Depresiunea-colinara-Transilvaniei - Profu' de geogra'

Depresiunea-colinara-Transilvaniei - Profu' de geogra'

Depresiunea-colinara-Transilvaniei - Profu' de geogra'

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

energie electrică este acoperit din reţeaua naţională (în primul rând <strong>de</strong> la hidrocentralele din<br />

Munţii Apuseni şi <strong>de</strong> pe Sebeş). Există şi câteva hidrocentrale cu putere instalată mică pe Olt,<br />

în <strong>Depresiunea</strong> Făgăraş.<br />

• Industria si<strong>de</strong>rurgică. Prima unitate industrială a apărut în 1920 la Câmpia<br />

Turzii, care a fost lărgită şi mo<strong>de</strong>rnizată după 1950. Ulterior au apărut unităţi şi în alte<br />

localităţi (la Câmpia Turzii sunt: o oţelărie electrică şi Siemens Martin, laminor <strong>de</strong> conductori<br />

electrici, cabluri <strong>de</strong> oţel, sârmă, cuie etc.). Pentru combinat, la Turda, s-a amenajat o<br />

semicocserie. La Beclean se realizează cuie, sârmă, la Aiud s-a realizat o turnătorie <strong>de</strong><br />

ligotiere, iar la Alba Iulia o turnătorie <strong>de</strong> piese <strong>de</strong> fontă. După anul 2000 ele au fost închise<br />

treptat.<br />

Metalurgia neferoasă a fost reprezentată <strong>de</strong> unităţile <strong>de</strong> la Copşa Mică (funcţiona pe<br />

baza materiei prime aduse <strong>de</strong> la Baia Mare). Se produceau zinc (încă din 1940), plumb,<br />

cadmiu, diverşi acizi etc. În prezent sunt aproape <strong>de</strong>sfiinţate.<br />

• Industria construcţiilor <strong>de</strong> maşini şi a prelucrării metalelor. În perioada<br />

interbelică erau numeroase unităţi cu profil <strong>de</strong> reparaţii. În prezent are subramuri diverse, dar<br />

în curs <strong>de</strong> reorganizare. Industria electronică şi electrotehnică produce diverse articole la<br />

Târgu Mureş şi Cluj Napoca (cea mai nouă unitate, la Jucu). Industria <strong>de</strong> maşini şi material<br />

rulant auto are unităţi la Mârşa, Mediaş, Târgu Mureş, Reghin, Sibiu. Utilaje pentru industria<br />

chimică se mai produc la Făgăraş şi Sibiu. Maşini şi utilaje folosite în industria uşoară (ţesut,<br />

tricotaje etc.) se realizează la Târgu Mureş, Sighişoara, Cluj Napoca. Maşini şi utilaje pentru<br />

exploatări forestiere şi prelucrarea lemnului se produc la Reghin şi Alba Iulia. Utilaje<br />

necesare în industria materialelor <strong>de</strong> construcţii sunt obţinute la Reghin (pentru fabrici <strong>de</strong><br />

ţigle şi cărămizi), Alba Iulia şi Bistriţa. Utilaje pentru industria alimentară la: Cluj Napoca şi<br />

Odorheiu Secuiesc, utilaje agricole la Aiud, articole <strong>de</strong> uz casnic la Mediaş, Ocna Mureşului<br />

(cuţite) şi Năsăud (tacâmuri), aparatură <strong>de</strong> măsură şi control la Sibiu.<br />

• Industria chimică are la dispoziţie două surse <strong>de</strong> materii prime cu rezerve<br />

importante în regiune: gaz metan şi sare. Primele fabrici au apărut la sfârşitul secolului XIX.<br />

Din 1936 la Copşa Mică se obţine negru <strong>de</strong> fum, iar la Făgăraş, din 1941, amoniac. S-au<br />

construit combinate chimice pentru diverse produse la Târnăveni (carbid), Târgu Mureş,<br />

Copşa Mică, Făgăraş, Victoria, Turda, Ocna Mureş. În prezent s-au produs transformări<br />

esenţiale. Încă se obţin produse sodice şi clorosodice la Ocna Mureş şi Turda, la Târgu Mureş<br />

– acid azotic; carbid la Târnăveni şi produse abrazive la Cluj Napoca. Industria<br />

îngrăşămintelor chimice este axată pe producerea <strong>de</strong> uree şi azotat <strong>de</strong> amoniu la Târgu Mureş<br />

şi Făgăraş, îngrăşăminte concentrate la Târgu Mureş, apoi pestici<strong>de</strong> la Turda, Târnăveni.<br />

Industria <strong>de</strong> medicamente este la Cluj–Napoca şi la Târgu Mureş.<br />

• Industria materialelor <strong>de</strong> construcţii este o ramură <strong>de</strong> tradiţie, care foloseşte<br />

calcar, nisip şi balast dar şi roci eruptive (din măgurile aflate la contactul cu lanţul vulcanic).<br />

Extracţia calcarului se face în carierele din unele localităţi din lungul Someşului, apoi la<br />

Sănduleşti (pentru Turda), Leghia etc.<br />

Există: nisip caolinos la Corneşti şi Aghireş, nisip cuarţos la Gârbău, Aghireş, Făgetu<br />

Ierii, Mânăstireni, nisip metalurgic la Feleac şi Aghireş; tufuri vulcanice, bazalt la Rupea şi<br />

an<strong>de</strong>zite la Ilieşti – Sovata, balastiere sunt în lungul văilor Someş, Mureş, Olt, Niraj, Arieş,<br />

Târnava Mică etc. Se extrage argilă la Blaj, Cetatea <strong>de</strong> Baltă, Războieni – Cetate, Sântimbru,<br />

Vinţu <strong>de</strong> Jos şi argilă bentonitică la Ocna Mureşului. În industria lianţilor se obţin: ciment<br />

(prima unitate în Turda la 1914), var, ipsos la Turda. Industria <strong>de</strong> cărămizi şi ţigle are unităţi<br />

la Câmpia Turzii, Sîntimbru, Alba Iulia, Turda, Cluj Napoca, Ocna Mureş, Blaj, Vinţu <strong>de</strong> Jos,<br />

Cetatea <strong>de</strong> Baltă; materiale refractare se produc la Turda, Dej, Alba Iulia (şamotă, cărămizi<br />

refractare necesare pentru si<strong>de</strong>rurgie şi în termocentrale; ceramică fină se fabrică la Cluj<br />

Napoca (porţelan), produse <strong>de</strong> menaj se obţin la Albeşti şi Alba Iulia, faianţă la Târnăveni,<br />

Sighişoara, iar plăci <strong>de</strong> teracotă şi izolatori termici la Turda. În industria sticlei se produc:<br />

24

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!