Revista “Dunărea de Jos” – Nr.119 - Centrul Cultural Dunarea de ...

să adopte în scrierile sale istorice, pe care
le vom aminti, o anumită abordare care nu
coincide cu adevărul istoric, tocmai
pentru a face pe plac oficialităţilor ruseşti
care au apreciat serviciile sale în
administraţia guberniei Basarabiei.
Alexei Nacco a avut posibilitatea să
facă şi anumite călătorii în străinătate
solicitând un concediu de odihnă,
ajungând chiar la Paris trecând evident
prin Ţările Române. În anul 1892 se retrage
la pensie, la vârsta de 60 de ani. A decedat
în luna ianuarie 1915 la Odesa, fiind
înmormântat în Cimitirul Nou din localitate.
Soţia lui A. Nacco, Olga, era româncă
basarabeancă, scriitoare de limba rusă,
remarcându-se prin nuvelele publicate în
două volume, care redau atmosfera locală
cu descrieri din viaţa basarabenilor. (43)
Este demn de remarcat faptul că
preocupările literare ale lui A. Nacco s-au
manifestat cu precădere în tinereţe, până la vârsta de 37 de ani,
după care au prevalat studiile istorice, toate scrise în ruseşte,
în marea lor majoritate legate de Basarabia.
Dar pentru început să amintim faptul că au rămas de la A.
Nacco zece caiete cu poezii şi traduceri, scrise în limba română
cu litere latine, în perioada anilor 1866-1869. Din păcate poeziile
©a.g.s.
scrise în româneşte nu au fost publicare din motive uşor
de intuit.
Traducerea poemului Demon al lui Lermontov va apare în
volum sub următorul titlu: „Demon, Poemă orientală. Tradusă
de pe rusească de Alexei Nacco. Ediţia I. 1867. Frăţeştii de
Sus”. Referindu-se la această traducere, Ştefan Ciobanu
menţiona: „A fost tradusă cu atâta măiestrie, încât dacă s-ar
netezi unele locuri, dacă s-ar coordona măsura unor versuri
şi astăzi s-ar putea citi cu interes.” (44) Din lucrările lui
Lermontov, traduce 27 poezii, acesta fiind la modă în acea
perioadă, după tragicul său duel, la o vârstă atât de fragedă. În
aceste traduceri, se simte că el însuşi este poet şi cunoscător
al subtilităţilor acestui gen literar, care presupune şi
mult sentiment.
A. Nacco a tradus în româneşte şi 15 fabule ale lui Krâlov,
alegând pe cele mai frumoase, adaptându-le într-o interpretare
românească cu acele mlădieri specifice.
O lucrare scrisă sub influenţa bardului de la Mirceşti este
intitulată: „Poema dedicată la aceia care au gând să facă
voiajuri prin ţările străine în anul 1867". Această lucrare,
scrisă şi sub impresia călătoriei efectuate la Paris cu un an
înainte, constituie o descriere amuzantă a Parisului în prag de
schimbare a Anului nou. Sunt versuri admirative la adresa
pariziencelor, dar şi sfatul dat nevestelor de a nu-şi lăsa bărbaţii
singuri pe aceste meleaguri. Al doilea poem, care nu are titlu,
dar este dedicat unui prieten spre aducere aminte, este scris
în anul 1866 şi constituie un pamflet destul de răutăcios adresat
se pare unui boier basarabean, care a jucat un rol în societatea
basarabeană, dar fără să-l nominalizeze. (45)
Dintre poeziile populare din Basarabia adunate de Alexei
Nacco nu s-au păstrat decât trei, care au rădăcina în Basarabia,
precum Cântecul flăcăilor, citat de Ştefan Ciobanu.
Din lucrările istorice scrise de Alexei Nacco toate în
ruseşte, menţionăm următoarele:
- Istoria Basarabiei din timpurile cele mai vechi,
1873, 4 volume
- Schiţă despre administraţia civilă în Basarabia,
Moldova şi Valahia în timpul războiului ruso-turc 1806-
NR.119
Alexei Nacco 1812. Apărută în Memoriile societăţii
de istorie şi antichităţi de la Odesa,
volumul XI
- Antichităţile Basarabiei, 1884
- Regiunea Basarabiei dela
alipirea ei la Rusia după tratatul de
la Bucureşti din punct de vedere
economic, statistic şi istoric. 1871 (46)
Din simpla enumerare a acestor
studii publicate, se poate trage
concluzia că Alexei Nacco era un bun
cunoscător al istoriei Basarabiei. Dar
cred că este foarte important să vedem
părerea lui Ştefan Ciobanu, el însuşi
basarabean şi poate cel mai autorizat
să analizeze aceste lucrări pe care le-a
consultat cu siguranţă. Referindu-se
la aceste lucrări ale lui Alexei Nacco,
consemnează: „El scrie, pe lângă alte
lucrări cu caracter istoric, cea mai
completă Istorie a Basarabiei şi totodată cea mai
tendenţioasă în concluziile ei. A. Nacco caută să dovedească,
înfruntând adevărul, caracterul slav al Basarabiei,
drepturile străinilor asupra acestui pământ, pune la îndoială
latinitatea Românilor. Şi te miri că el, care cunoaşte atât de
bine istoria Ţărilor Române, cronicile noastre, care ştia limba
şi literatura românească, scrie aceste lucruri.” (47)
Aşa ne putem explica spaţiul foarte limitat acordat de
Petre V. Haneş lui Alexei Nacco, cu toate că a avut la îndemână
cartea lui Ştefan Ciobani din care citează cu diferite prilejuri.
Totuşi, consemnează traducerile din Krâlov şi poeziile lui
Lermontov, din care redă chiar o strofă. În final, scoate în
evidenţă influenţa lui Vasile Alecsandri asupra poeziilor scrise
de A. Nacco. Aşteptăm în continuare o prezentare a lui Alexei
Nacco făcută cu profesionalismul caracteristic de către Iurie
Colesnic, într-un viitor volum din seria Basarabia
necunoscută.
În încheiere, Ştefan Ciobanu trage următoarea concluzie:
„La Alexei Nacco nu găsim însă nici o notă patriotică
românească, cum vedem la Ioan Sârbu, nu găsim nimic din
viaţa românilor basarabeni, din suferinţele lor, nimic despre
situaţia lor sub stăpânire rusească. A. Nacco lasă prea de
timpuriu scrisul în româneşte. Au fost de vină împrejurările,
sau poate că titlurile şi situaţiile pe care i le-a oferit guvernul
rus, au adormit în el dorul de a scrie în limba strămoşească,nu
ştim. Faptul este că ceva mai târziu el scrie o serie de
lucrări istorice în ruseşte, nu tocmai favorabile chestiunii
româneşti în Basarabia. Dar încercările lui de a scrie în
româneşte vor rămâne ca un fapt istoric, care ne va face să
uităm o parte din greşelile lui ulterioare”(48).
Note:
34.Iurie Colesnic, Basarabia necunoscută, vol.1, Ed.Universul,
Chişinău, 1993, pag. 134.
35.Ştefan Ciobanu, lucrare citată, pag. 191.
36.Iurie Colesnic, lucrare citată, pag. 134.
37.Ştefan Ciobanu, lucrare citată, pag. 199.
38.Petre V. Haneş, lucrare citată, pag. 246.
39.Iurie Colesnic, lucrare citată, pag.137.
40.Ştefan Ciobanu, lucrare citată, pag. 171.
41.Petre V. Haneş, lucrare citată, pag. 247.
42.Ştefan Ciobanu, lucrare citată, pag. 171.
43.Ibidem, pag. 172. 44.Ibidem, pag. 178.
45.Ibidem, pag. 189. 46.Ibidem, pag. 171.
47.Ibidem, pag. 171.
48.Ibidem, pag. 191.
MMXII
45