4. Metode de calcul energetice Åi aproximative în rezistenÅ£a ...
4. Metode de calcul energetice Åi aproximative în rezistenÅ£a ...
4. Metode de calcul energetice Åi aproximative în rezistenÅ£a ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
(element <strong>de</strong> masă sau <strong>de</strong> tip arc), <strong>de</strong> tip linie (elemente <strong>de</strong> bare drepte<br />
sau curbe, în plan sau în spaţiu) <strong>de</strong> tip suprafaţă (elemente <strong>de</strong> plăci<br />
plane sau curbe, groase sau subţiri, în plan sau în spaţiu, elemente<br />
axial simetrice, <strong>de</strong> membrană etc) sau <strong>de</strong> tip volum (elemente<br />
spaţiale, - 3D - pentru structuri “soli<strong>de</strong>”, compozite, cu număr<br />
variabil <strong>de</strong> noduri, pentru flui<strong>de</strong>, piezoelectrice, magnetice etc).<br />
Fiecare din categoriile <strong>de</strong> elemente enumerate au mai multe variante,<br />
numărul acestora putând ajunge la câteva zeci. De asemenea,<br />
categoriile prezentate includ şi elemente cu rol funcţional special, ca<br />
<strong>de</strong> exemplu: rigid, <strong>de</strong> contact, <strong>de</strong> frecare, <strong>de</strong> legătură, <strong>de</strong>finit prin<br />
matricea <strong>de</strong> rigiditate etc.<br />
Forma geometrică. Elementele finite au, în general, forme<br />
simple ca, <strong>de</strong> exemplu, linie dreaptă sau arc <strong>de</strong> cerc, triunghi,<br />
patrulater oarecare, tetraedru, hexaedru etc. De asemenea, unele<br />
caracteristici geometrice pot fi constante sau variabile, ca secţiunile<br />
barelor sau grosimile plăcilor.<br />
Numărul nodurilor. Pentru unele dintre elemente, o formă<br />
geometrică dată, <strong>de</strong> exemplu un triunghi, poate avea mai multe<br />
variante în ceea ce priveşte numărul <strong>de</strong> noduri, <strong>de</strong>oarece în afara<br />
nodurilor din vârfuri mai pot exista noduri şi pe laturi şi (sau) în<br />
interior. De asemenea se pot utiliza noduri şi în interiorul<br />
elementului, pentru rezultate. Se utilizează şi elemente cu număr<br />
variabil <strong>de</strong> noduri, ca, <strong>de</strong> exemplu, pentru plăci groase elementul<br />
poate avea între 8 şi 48 <strong>de</strong> noduri.<br />
Numărul gra<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> libertate ale fiecărui nod. Nodurile<br />
elementelor au ataşate, implicit, unele DOF din cele şase posibile,<br />
<strong>de</strong>ci se poate opera şi cu numărul total <strong>de</strong> DOF pentru un element,<br />
care este numărul nodurilor înmulţit cu numărul DOF pe nod.<br />
Gradul polinomului <strong>de</strong> interpolare. Fiecare element finit are<br />
“implementate” polinoame <strong>de</strong> interpolare <strong>de</strong> un anumit grad,<br />
începând cu gradul întâi. Cu cât gradul polinoamelor este mai ridicat<br />
cu atât creşte cantitatea <strong>de</strong> informaţii cu care elementul operează şi<br />
<strong>de</strong>ci el este, în general, mai performant.<br />
Caracteristicile materialului. În practica analizei cu elemente<br />
finite, materialul elementului finit poate fi omogen şi izotrop sau cu o<br />
anizotropie <strong>de</strong> un anumit tip. De asemenea, constantele elastice şi<br />
106