10.06.2014 Views

Cerul şi cosmosul în „Hexaimeronul” Sfântului ... - Revista Teologica

Cerul şi cosmosul în „Hexaimeronul” Sfântului ... - Revista Teologica

Cerul şi cosmosul în „Hexaimeronul” Sfântului ... - Revista Teologica

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Cerul</strong> şi <strong>cosmosul</strong> în „Hexaimeronul” Sfântului Vasile cel Mare<br />

fică raqia-tăria cu mantaua de rocă şi sedimente a planetei Pământ ce împărţea în<br />

două apa care exista pe planeta Pământ netocmită şi goală.<br />

Sfântul Vasile concepe şi el, aşa cum am arătat mai sus, tăria ca pe „un loc care<br />

desparte umezeala ... ce duce în sus ce este fin şi purificat şi lasă jos tot ce este des<br />

şi pământesc” 52 , putând spune, astfel, că şi el imaginează tăria ca pe o pătură, însă<br />

energetică fierbinte, deosebindu-se astfel de ceea ce afirmă „the canopy theory”.<br />

Conform acestei teorii, înainte de Potop, pământul era înconjurat de o pătură<br />

– plapumă de apă sau de gheaţă care proteja pământul de razele ultraviolete dăunătoare.<br />

În timpul potopului această pătură a căzut pe pământ ca apă, după potop<br />

nemaiexistând defel această pătură protectoare. Ca urmare, viaţa pe pământ este<br />

expusă radiaţiilor ultraviolete şi efectelor dăunătoare ale acestora. De aceea avem<br />

astăzi boli genetice precum sindromul Down şi homosexualitatea, spre deosebire<br />

de înainte de potop când omul putea vieţui aproape o mie de ani 53 .<br />

Chiar dacă nu se identifică exact cu ceea ce gândea Sfântul Vasile cel Mare<br />

(deşi aceste teorii identifică la fel ca el izvoarele adâncului cu apele de deasupra<br />

tăriei, deasupra adâncului cărora se purta Duhul la început) despre tărie şi cosmos,<br />

ipoteza trebuie menţionată aici atât datorită, de exemplu, tâlcuirii forţate a tăriei<br />

ca „un fenomen necunoscut, o virtuală barieră osmotică: un fel de filtru care avea<br />

puterea, adică « tăria » de a separa apele”, de către părintele prof. dr. ing. Gheorghe<br />

Sandu - Ierom. Grigorie al cărui entuziasm nu-l împărtăşim („dumnezeieşte făcut,<br />

magistral descris”) 54 , cât şi datorită actualităţii încă a teoriei învelişului de apă, gheaţă<br />

sau meteoriţi al pământului şi a altor teorii creaţioniste sau evoluţioniste (opuse<br />

acesteia) la fel de materialiste şi entuziaste ce merită analizate totuşi ca şi eforturi şi<br />

contribuţii la desluşirea unui model coerent al cosmogoniei şi cosmologiei biblice.<br />

Sfântul Vasile cel Mare<br />

52<br />

Om. III, 7, p. 105.<br />

53<br />

Cf. şi larga combaterea pe larg a acestei teorii de către Dr. Walt Brown în cartea<br />

sa In the Beginning: Compelling Evidence for Creation and the Flood, 8th Edition (2008),<br />

apud http://www.creationscience.com/onlinebook/FAQ38.html.<br />

54<br />

Prof. dr. ing. Gheorghe Sandu, (Ierom. Grigorie), Ştiinţă şi credinţă, împreună pe<br />

calea Adevărului, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 2007, p. 69, şi de asemenea cartea<br />

sa Evoluţia spre Creator, Ed. Mitropolia Olteniei, 2003, p. 43: „Deci nu poate fi vorba de<br />

sferele pe care se mişcau stelele în cosmogoniile păgâne. Este vorba mai de grabă de un<br />

fenomen necunoscut, o virtuală barieră osmotică: un fel de filtru care avea puterea, adică<br />

« tăria » de a separa apele” Evoluţia spre Creator, Ed. Mitropolia Olteniei, 2003, p. 43;<br />

o tâlcuire tot în consonanţă cu canopies theory face şi Ierom. Serafim Rose în cartea sa<br />

Cartea Facerii, crearea lumii şi omul începuturilor, Ed. Sofia, Buc., 2001, p. 79: „Aşadar<br />

«tăria» din Cartea Facerii este un fel de barieră sau filtru natural care desparte cele două<br />

niveluri ale umidităţii atmosferice. Astăzi nu mai observăm un asemenea fenomen anume<br />

pe care să-l putem numi «tărie». Oare pământul alcătuit la început să fi fost altfel?”<br />

151

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!