30.01.2015 Views

Revista Coloana Infinitului nr. 60 - Brancusi

Revista Coloana Infinitului nr. 60 - Brancusi

Revista Coloana Infinitului nr. 60 - Brancusi

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Comemorări 50<br />

Poarta Sărutului (detaliu)<br />

spunea doar<br />

vorbe noi, de duh<br />

şi basme vechi<br />

mai povestea<br />

şi-l ascultau<br />

încet doinind –<br />

vreo doină<br />

de pe plai oltean.<br />

el suspina<br />

din când în când<br />

de dorul său<br />

şi de alean<br />

până ce sus,<br />

pe cerul sur –<br />

o stea din locul ei,<br />

cădea …<br />

Brâncuşi la Târgu-Jiu<br />

Pe urma paşilor<br />

ne duşi<br />

prin parcul verde<br />

solitar<br />

alunecă un ax<br />

solar<br />

şi-l urmăreşte<br />

pe Brâncuşi.<br />

E umbra lor,<br />

e umbra lui<br />

şi scaunele-s de<br />

granit<br />

sub stâlpul<br />

fără de sfârşit<br />

ce-aşteaptă umbra<br />

nimănui.<br />

Deasupra zboară<br />

spiriduşi<br />

privind la un<br />

ciocan şi o daltă<br />

unde făcuse<br />

Omul, haltă –<br />

Măria Sa, Domnul,<br />

Brâncuşi.<br />

Transfigurare la<br />

Brâncuşi<br />

Din ,,Pasăre’’<br />

a rămas doar<br />

esenţa,<br />

ideea<br />

Masa de piatră II<br />

iar sufletu-i,<br />

o avântare<br />

către<br />

văzduh-<br />

,,Pasărea’’<br />

nu mai e<br />

pasăre, ci<br />

doar duh<br />

aşa cum din<br />

flacără,<br />

rămâne esenţialul,<br />

scânteia,<br />

,,Pasărea’’<br />

nu mai e<br />

pasăre,<br />

ci doar simbol;<br />

i-au dispărut<br />

aripile,<br />

ghearele, creasta,<br />

picioarele-<br />

a rămas<br />

zborul<br />

care înfruntă<br />

destinul şi soarele<br />

şi spaţiul<br />

fără de<br />

margini<br />

de gol.<br />

Ninge alb<br />

Ninge alb, cu fulgi mari<br />

ca-n povestea de demult<br />

şi s-aşterne în troiene.<br />

Ninge alb, semn din rai,<br />

m-am oprit în loc s-ascult<br />

cum mă ninge pe sprâncene.<br />

Parc-aud fâlfâind,<br />

aripi albe de argint<br />

şi cum îngerii se joacă<br />

c-un copil, alb la port<br />

legănat ca un alint<br />

încărcat cu promoroacă.<br />

Vreau să cânt un colind<br />

lângă masa celor duşi<br />

şi s-aprind o lumânare<br />

cât un pai, cât un brad<br />

cât <strong>Coloana</strong> lui Brâncuşi<br />

şi de pot chiar şi mai mare.<br />

Ninge alb, peste noi<br />

cu fulgi mari, căzuţi din cer<br />

şi steluţe pe fereastră<br />

de simţim cum s-au dus<br />

sufletele în eter<br />

precum Pasărea Măiastră.<br />

Poarta Sărutului (detaliu)<br />

20 <strong>Coloana</strong> <strong>Infinitului</strong>, anul X, vol I. (<strong>nr</strong>. <strong>60</strong>) • 2007 Timiºoara

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!