a r t eCa aceast\ dragoste s\-[i afle pre]ul, trebuie ca ea s\ fie damnat\ [ica to]i demonii romantici, de la cel al lui Lermontov îndr\gostit deTamara la cel eminescian îndr\gostit de C\t\lina, vampirul americantr\ie[te aceea[i dilem\ a imposibilit\]ii apropierii celor dou\ lumi.Frumoasele bestii romanticeRomânia literar\ nr. 50 / 18 decembrie 2009UCCESUL primului film din serie TwilightS(2008) al lui Catherine Hardwicke îndrept\]eao continuare care [i-a g\sit lo<strong>cu</strong>l <strong>cu</strong>Chris Weitz, The Twilight Saga: New Moon(2009), iar 2010 va continua saga <strong>cu</strong> TheTwilight Saga: Eclipse (2010) în regialui David Slade. Seria preia tema îndelungexploatat\ a vampirului, acest b\rbat fatalcare <strong>cu</strong>no[tea un succes monstru <strong>cu</strong> un alt Bella, de dataaceasta b\rbat, Béla Lugosi, actorul de origine maghiar\,originar din Lugoj, care transforma personajul lui BramStoker într-un mit modern. Al\turi de acela al femeiifatale care era la acea dat\ Theda Bara, mitul vampirului,un gentleman care inspira deopotriv\ team\ [i atrac]ie,era pus în cir<strong>cu</strong>la]ie în timp ce pe continent, în vecheaEurop\, Nosferatu eine Symphonie des Grauens (1922)al lui F.W. Murnau, o ecranizare a romanului lui BramStoker, <strong>cu</strong>no[tea deopotriv\ un succes extraordinar. Credc\ apele s-au separat undeva aici, figura demonic\marcând ambivalen]a constitutiv\ a mitului. Dra<strong>cu</strong>la,vampirul, relev\ pe de o parte natura sa bestial\ <strong>cu</strong> oînf\]i[are hidoas\, repulsiv\, nedebarasat\ de reziduurilesale de animalitate, purt\tor al atavismelor pe care leteoretiza [coala criminologiei lombrosiene, [i pe de alt\parte, preia tradi]ia demoniilor romantice, unde vampiruleste acel „(...) mort frumos <strong>cu</strong> ochii vii. Ce scânteie-nafar\”. Tocmai aceast\ tradi]ie romantic\ este re<strong>cu</strong>perat\în saga Twilight, pe aceast\ filier\ apar vampiriiadolescentini, metrosexuali, chiar emo, pre<strong>cu</strong>m EdwardCullen (Robert Pattison). Tân\rul devine reprezentativpentru aceast\ ipostaz\ a vampirului care-l apropie [ide tradi]ionalul Sbur\tor din folclorul românesc, cândbalaur, când un tân\r palid, devitalizat, <strong>cu</strong> un apetit sexualie[it din comun, doar c\ nota folcloric\ a fost obnubilat\de latura dandy, fashionable a unui alt secol. Ceipalizi, familia Cullen, sau mai precis clanul Cullen, sediferen]iaz\ de alt trib, al vârcolacilor, nativii, indieni,p\str\tori ai unor tradi]ii ancestrale [i pentru carereprezentativ devine Jacob Black (Taylor Lautner). Celedou\ tabere, una alc\tuit\ din vampiri cosmopoli]i, <strong>cu</strong>l]i,<strong>cu</strong> gusturi rasate [i <strong>cu</strong> maniere elevate, se confrunt\Saga Amurg: Lun\ nou\ (The Twilight Saga: NewMoon, 2009); Regia: Chris Weitz; Cu: Taylor Lautner;Kristen Stewart, Robert Pattison; Gen film: Dram\,Fantastic, Horror, Romantic, Thriller, Dragoste; Durata:130 minute; Premiera în România: 27.11.2009; Produsde: Imprint Entertainment; Distribuit în România de:MediaPro Distribution.<strong>cu</strong> autohtoni[tii vârcolaci, rustici, <strong>cu</strong> o violen]\ mai clarmarcat\ [i care se comport\ asemeni acelor Männerbündedespre care vorbea Mirce Eliade în De la Zalmoxis laGenghis-Han, fratrii r\zboinice adoptând ca totem uncarnasier din familia canideelor, de preferin]\ lupul.C\ se transform\ în lupi, acest fapt nu constituie decâto materializare a figurii de stil, c\ vâneaz\ împreun\,atac\ grupat aceasta ]ine de comportamentul haitei,dar [i de cel al hoardei. Avem [i o diferen]iere de clas\social\, dincolo de tradi]ia de la care se revendic\ fiecare.Vampirii sunt prin excelen]\ urbani, au nevoie de art\,de biblioteci, de muzic\ bun\, în genere muzic\ clasic\,iar latura bestial\ este moderat\ de un comportamenthipercivilizat. Bellei, frumoasei iubite a lui Cullen,invitat\ în familie, i se preg\te[te o mas\ de c\tre vampiriigastronomi. }inând tot de statutul social, vampiriireprezint\ o high society sau în cel mai r\u caz the upperclass, ceea ce nu înseamn\ c\ nu exist\ printre ei [ivampire de extrac]ie mai umil\, pre<strong>cu</strong>m cei care adopt\comportamentul unor outlaws. Liderul grupului estemedic, câ[tig\ bine [i <strong>cu</strong> to]ii lo<strong>cu</strong>iesc într-o vil\ amenajat\dup\ toate datele cameristicii moderne. Spre deosebirede ei, vârcolacii sunt mult mai teritoriali, tr\iesc în cabane,iar una dintre iubitele lor poart\ amprenta unui acces deviolen]\. Chiar dac\ nu evit\ [coala, este clar c\ vârcolaciinu sunt foarte interesa]i de ea. În schimb au abilit\]itehnice, repar\ motociclete [i probabil [i ma[ini, vor fibuni mecanici, p\durari, muncitori forestieri, f\r\ adep\[i niciodat\ acest nivel. Undeva, în cer<strong>cu</strong>rileînalte ale puterii vampire[ti se afl\ familia Volpini tr\indîntr-un fel de Palazzo ca în Rena[tere, extrem de rafina]i[i cruzi, <strong>cu</strong> o memorie <strong>cu</strong>ltural\ prodigioas\ [i alc\tuindîn mod evident o cast\. În <strong>In</strong>terviu <strong>cu</strong> un vampir(1994) al lui Neil Jordan, Lestat (Tom Cruise) [i Louis(Brad Pitt) sunt doi aristocra]i care-[i <strong>cu</strong>ltiv\ pasiuneapentru sânge <strong>cu</strong> ardoarea pentru rafinamentul unei vie]i<strong>cu</strong>rtene[ti, <strong>cu</strong> ceva din destr\b\larea vesel\ a secoluluial XVIII-lea <strong>cu</strong> „olimpul lui sulemenit”. La fel, [i ceidin Familia Volpini adopt\ aceea[i morg\ aristocratic\,care vine pe filiera baro<strong>cu</strong>lui. Genul acesta de vampirismreclam\ leg\turile primejdioase, machiavelismul intrigilor<strong>cu</strong>rtene[ti formate la [coala Principelui sau cea pecare o pred\ Baldassare Castiglione <strong>cu</strong> al s\u Il Cortegiano.În acest cadru se afl\ nucleul romantic al pove[tii muritoareiîndr\gostit\ de un nemuritor de o frumuse]e aproapespectral\; în lumin\, pielea lui Edward Cullen are scânteieridiamantine. Ca aceast\ dragoste s\-[i afle pre]ul, trebuieca ea s\ fie damnat\ [i ca to]i demonii romantici, de lacel al lui Lermontov îndr\gostit de Tamara la cel eminescianîndr\gostit de C\t\lina, vampirul americantr\ie[te aceea[i dilem\ a imposibilit\]ii apropieriicelor dou\ lumi. Una dintre scenele elocvente ale filmuluiîi arat\ pe cei doi îndr\gosti]i întin[i pe iarb\ într-o poian\plin\ de flori albastre, iar\[i un motiv romantic, cel alflorii albastre, adus în prim plan de Novalis <strong>cu</strong> Heinrichvon Ofterdingen. Mortul frumos, de o paliditate extrem\,un efeb <strong>cu</strong> ochii str\lucitori, are ceva luciferic carestârne[te atrac]ia. To]i Culennii se bu<strong>cu</strong>r\ de acest[arm peri<strong>cu</strong>los, apari]ia lor în colegiul unde înva]\ areceva regal, ca o procesiune <strong>cu</strong>rteneasc\, stârnind un fiorprintre cei prezen]i. Pentru a sublinia dimensiunearomantic\ a acestor personaje, dar în special a lui Cullenstau la dispozi]ia regizorilor Romeo [i Julieta ai luiShakespeare, povestea de dragoste nefericit\ care se cererecitit\ în noul context. Avem o iubit\ pe m\sura atractivit\]iivampire[ti, Bella Swan (Kristen Stewart), al c\ruichip posed\ o accentuat\ paliditate [i a c\rei sensibiliteu[or maladiv\ dublat\ de o melancolie u[oar\ r\spundpaselor onirice ale iubitului <strong>cu</strong> sânge rece. Iubirea dintrecei doi configureaz\ mitul romantic al acelor iubiriimposibile unde demonul aspir\ la existen]a lumeasc\,iar iubita sa muritoare ezit\ s\ împ\rt\[easc\ substan]anemuritoare care echivaleaz\ <strong>cu</strong> o form\ sublim\ dedamnare. Dincolo de aspectul pueril al pove[tii,pueril, dar nu idiot, se afl\ o <strong>cu</strong>ltur\ specific\ a colegiiloramericane, care modeleaz\ mitul, îi confer\ specificitate.Aventura se rescrie, a câta oar\, pentru o anumit\ categoriede vârst\ din cli[ee [i nu numai. Diferen]a de clas\care ar oripila pe un comunist autentic f\cându-l s\vitupereze împotriva societ\]ii capitaliste nu este pronun]at\în van. {i Bella provine dintr-o familie modest\, tat\l,Charlie Swan (Billie Burke), este poli]istul ]inutului,legat mai degrab\ de familia vârcolacilor, a indienilor,<strong>cu</strong> o neîncredere înn\s<strong>cu</strong>t\ fa]\ de b\ie]ii stila]i [i distan]ipe modelul familiilor bogate din Midwest. Îns\ dragosteis\n\toase a vârcolacilor, îi este preferat\ cea <strong>cu</strong> o not\maladiv\, damnat\, blocat\ de <strong>cu</strong>tume [i teribile exac]iunia vampirilor. Neîndoielnic c\ filmele din aceast\ serienu î[i au lo<strong>cu</strong>l pe raftul filmelor de art\, îns\ ele devininteresante prin felul în care substan]a mitului esteremodelat\, <strong>cu</strong>m ea î[i dovede[te proteismul [i <strong>cu</strong>mistoria <strong>cu</strong> vampiri devine o istorie a crizelor adolescentine,parte a unui proces de maturizare. Cea de-a treia seriese pare c\ va consfin]i alian]a dintre vârcolaci [i vampiri,nu degeba America mai este denumit\ [i United Statesof America. S\ nu uit\m c\ alian]a dintre <strong>cu</strong>ltura nativilor[i <strong>cu</strong>lturile emigran]ilor au forjat caraterul puternic alacestui stat, un caracter în care strig\tul apa[ilor [iîmpu[c\turile primilor pionieri r\zbat din pere]ii biblioteciloruniversitare venite din vechea Anglie. •24
a r t ePortreteîn epur\Anca Seel,între contempla]ie [i strig\tPrin pictura sa împulsiv\, sangvin\, la limitadintre gestul s\lbatic [i o cerebralitate neîngr\dit\, AncaSeel încearc\ reconstruc]ia unei lumi alternative, car\spuns la faptul c\ ambian]a imediat\ nu-i este suficient\.Aceast\ lume dat\, aceea în care tr\im [i ne mi[c\m<strong>cu</strong> to]ii, nu-i mai vine artistei, nu i se mai potrive[te, eprea mic\, o strînge, [i atunci face o tentativ\ major\ deeliberare. Asemenea unui magician în plin\ ceremoniea invoca]iilor, ea cheam\ memoria, mobilizez\ <strong>cu</strong>ltura,strig\ dup\ energiile materiei [i dup\ tainicele puteri alespiritului. Obiectele, structurile, în definitiv noua realitatecare se na[te [i se acrediteaz\ astfel, sînt simultanrecognoscibile, pentru c\ r\zbat chiar din abisurile fiin]einoastre mai mult sau mai pu]in adormite, [i imprevizibile,rebele, de multe ori inconfortabile, pentru c\ seagreg\ dintr-o atitudine a[ezat\ deasupra a[tept\rilorcomune [i din care r\zbat, ca o flac\r\ dezl\n]uit\,siguran]a, m\re]ia [i for]a. În aceast\ ampl\ îmbr\]i[are,lipsit\ <strong>cu</strong> totul de sentimente m\runte [i de mize mici,intr\ deopotriv\ soliditatea [i achilibrul unei clasicit\]if\r\ vîrst\ [i insurgen]ele, gesturile nonconformiste, aleunei adolescen]e f\r\ inhibi]ii. La intersec]ia celor dou\tendin]e doar în aparen]\ contradictorii, Anca Seelvegheaz\ [i viseaz\, asemenea unui leu singuratic [imajestuos.Reveriile luiConstantin BaciuÎn lumea grav\ a artei din ultimii cincizeci de ani, încare marile probleme ale existen]ei s-au intersectatpermanent <strong>cu</strong> marile aspira]ii ale limbajului [i <strong>cu</strong>imprevizibilele trasee ale imaginarului, Constantin Baciua ap\rut [i s-a retras din lume <strong>cu</strong> discre]ia [i <strong>cu</strong> delicate]eaunei f\pturi angelice. Mult prea înc\rcat de tensiuniinterioare [i de abisuri camuflate pentru a fi doar ungrafician, dar [i mult prea p\truns de importan]a major\a picturii [i prea exigent <strong>cu</strong> sine pentru a se socoti, explicit,un pictor, el s-a a[ezat, pe nesim]ite, la grani]a dintrelimbaje, dintre coduri, dintre regnuri [i chiar dintre lumi.<strong>In</strong>ocent ca un copil [i savant pîn\ la calofilia extremoriental\,oscilînd între gestul abstract [i elogiul [optitadus unei umanit\]i plasmatice, abia prelins\ eaîns\[i din neantul ima<strong>cu</strong>lat al colii de hîrtie, jubilîndludic în spa]iile unei imagina]ii diafane [i paradisiacesau s<strong>cu</strong>fundîndu-se, aproape sinuciga[, în abisurile uneinop]i în care lumina pîlpîie la limita dintre captivitate[i r\zvr\tire, artistul dezv\luie resurse enorme decomunicare [i tot atîtea provoc\ri pentru privitorul carenu-l viziteaz\ în grab\.Constantin Baciu deseneaz\ f\r\ s\ gesti<strong>cu</strong>leze,picteaz\ f\r\ s\ fac\ vreo concesie materiei, poveste[teenorm, asemenea lui Ion Creang\, f\r\ nici un pic deretoric\ [i f\r\ a se plasa în afar\, adic\ în acea pozi]ieingrat\ a naratorului obiectiv. {i ca în orice povestenesfîr[it\, spus\ pe voci [i pe tonalit\]i diferite, în operalui Constantin Baciu se g\sesc de toate: <strong>cu</strong>lori frem\t\toare,animale, plante [i gîze, copii exuberan]i, adun\ri carnavale[ti,tîrguri baroce, siluete în disolu]ie, b\trîni solitari [iîngîndura]i.Dar aceast\ lume nu are identitate [i nici statut social,nu este localizat\ într-un spa]iu anume [i nici a[ezat\într-un timp determinat, realitatea ei ]inînd exclusivde puterea imagina]iei [i a visului, [i nu de resorturileobi[nuite ale agreg\rii substan]ei, ale voca]iei fire[ti amateriei. Evadat din determin\rile comune ale artei, dinprograme [i din ideologii, refuzînd orice manipularepsihologic\, demonstra]ie tehnic\ în sine [i ipocriziemoral\ justificat\ estetic, Constantin Baciu dezv\luie,<strong>cu</strong> timiditate [i <strong>cu</strong> team\, o singur\ aspira]ie: c\tre bu<strong>cu</strong>riapur\, spre libertatea neîngr\dit\, c\tre spiritul incoruptibil.Lucr\ri de Constantin BaciuVlad Ciobanu,de la materie la spiritDe[i expune rar [i <strong>cu</strong> parcimonie, Vlad Ciobanu esteunul dintre s<strong>cu</strong>lptorii <strong>cu</strong> cea mai mare vizibilitate înspa]iul public românesc. Disponibilit\]ile sale de comunicarepe multiple planuri, de la cele retorice [i pîn\ la celespecifice profilului s\u creator, din care nu lipse[te [io remarcabil\ voca]ie hermeneutic\ [i de interpretaresimbolic\ a fenomenelor <strong>cu</strong>lturale, îl individualizeaz\net în peisajul artistic românesc de ast\zi.A[ezat la intersec]ia a dou\ genera]ii, conven]ionalnumite genera]ia 70 [i genera]ia 80, care înseamn\ dou\modele de asumare [i de practic\ a <strong>cu</strong>lturii, el ilustreaz\caracteristicile amîndurora, tipul s\u de personalitatefiind unul <strong>cu</strong>mulativ, o foarte interesant\ sintez\ întrevoca]ia spiritual\, de multe ori chiar <strong>cu</strong> accente cre[tine,[i con[tiin]a de sine a limbajului, adic\ voca]ia luiautoreferen]ial\.S<strong>cu</strong>lptura lui Vlad Ciobanu este portretul acesteicon[tiin]e [i al acestei sensibilit\]i duale, în carep\r]ile constitutive, de[i principial adverse, ilustreaz\un tip de gîndire perfect coerent. Structurile formalede surs\ bizantin\, investirea lor <strong>cu</strong> sensuri spiritualeevidente, sînt sus]inute printr-o total\ asumare a materiei[i a întregului s\u acompaniament tehnic. Fie c\ estevorba de lemn, de piatr\ sau de bronz, de modelaj saude cipolire, materialul [i tehnica sînt surse de expresivitateLucr\ri de Anca Seel[i purt\toare de mesaj dincolo de conota]iile care potfi asociate s<strong>cu</strong>lpturii în exerci]iul direct al lecturii.Diversitateamaterial\ [i unitatea formal\ a acestei s<strong>cu</strong>lpturi arat\,cel pu]in la un prim contact, o încercare de îmblînzirea firii, a stihiei materiei, în zarea unui orizont spiritualcare transcende specifi<strong>cu</strong>l frust al substan]ei concretedin care obiectul se na[te. Dar dac\ îi lipse[te cevas<strong>cu</strong>lptorului, în sensul apartenen]ei sale la genera]ia 80,dar îi confirm\ consubstan]ialitatea <strong>cu</strong> genera]ia 70, sîntjo<strong>cu</strong>rile imaginative, bu<strong>cu</strong>ria ludic\ de a descoperi, înmateria moart\, s\mîn]a vie a unei combina]ii imprevizibile,conservînd, în compensa]ie, func]ia moral\ [i edificatoarea artei. Rezultatul acestei op]iuni este o anumit\ aspira]iespre clasicism, spre forma viguroas\ [i a[ezat\ ferm,spre transcendent [i atemporal. •România literar\ nr. 50 / 18 decembrie 200925