Cioran coresponden]a cu Wolfgang Kraus In memoriam Milorad ...

m e r i d i a n everde, cu strea[ini din ]igl\ numit\ „boabe de piper“ [icu jgheaburi bine me[terite, prev\zute cu ni[te balauride tabl\ la col]urile cl\dirii. De[i numele din tabl\ dela intrare fusese `ndep\rtat, imediat a avut impresia c\acea cheie se va potrivi broa[tei pe care o v\zuse `n u[\,dar s-a `n[elat. A `ncercat, dar n-a putut descuia casa,de[i, pentru prima oar\ `n periplul ei, cheia st\tea frumos`n culcu[. Absolut `nt`mpl\tor a `mpins u[a care s-adeschis. Nu era `ncuiat\. S-a g`ndit c\ poate casa eranelocuit\ [i p\r\sit\.A intrat `ntr-un mic antreu [i a v\zut `n cuier unmantou ponosit din blan\ de m`nz, cam n\p`rlit\.Parc\ `l recunoscuse din spusele mamei ei. S\ fi fostunul din cele cinci mantouri ale r\posatei ei bunicim\tu[i?A r\mas perplex\ [i a tras [i o sperietur\atunci c`nd, `n `ntunecimea salonului stil Louis XIV,a v\zut un t`n\r st`nd cu picioarele pe mas\. ~n fa]a luiera o sticl\ cu bere. Galant, el o pofti s\ se a[eze, cuvorbele:– Am [tiut c\ totu[i vei veni.– Dar cine e[ti dumneata? – i-a `ntors-o ea.– Subproprietarul acestei case – spuse el ar\t`nd spremas\. Acolo se afla cheia av`nd o form\ absolut identic\celei pe care o de]inea ea.– Casa asta a fost mo[tenit\ de mama de la m\tu[aei, iar eu de la mama mea. Acum de unde mai e[ti [idumneata [tiu eu ce proprietar al aceleia[i case?– Trebuie s\-]i explic o chestie – remarc\ el cobor`ndu-[i picioarele de pe mas\. Era frumos, cu p\rul `mpletitca la bici, `[i ]inea drept umerii. Avea ni[te ochi carevedeau sub c\ma[\. Sub c\ma[a ei.– {i domnul Istvan Sabath, bunicul meu, a vrut s\lase cuiva casa asta. C\ doar a fost [i a lui, nu-i a[a?De fapt, mai presus de toate, a lui, pentru c\ el a c`[tigato,ca [i pe celelalte patru. Deci, propun o tranzac]ie.– Ce fel de tranzac]ie? – a `ntrebat Erszika surprins\.– La asta va trebui s\ mai reflect\m. Avem onoapte `n fa]a noastr\. Acum alege, vrei o camer\ dedormit la etaj, sau canapeaua asta de aici?Erszika s-a `ntors la pensiunea ei ca s\ `nopteze,dar n-a prea putut `nchide un ochi. Diminea]\, de cums-a trezit, s-a speriat. ~l l\sase pe intrusul acela `n vilaei, iar ea plecase de parc\ nu era proprietatea ei. Se aranj\degrab\, pl\ti pensiunea [i alerg\ la vila „Dorotheea“decis\ s\ r\m`n\ acolo.T`n\rul m`nca omlet\. Se sim]ea ca acas\.– Nu [tiu la ce fel de tranzac]ie te g`nde[ti dumneata,dar eu n-am nici o inten]ie s\ m\ tocmesc pe propriamea cas\ – a zis ea intr`nd `n sufragerie.– ~nseamn\ c\ [i dumneata te-ai g`ndit ast\ noaptela un aranjament. L\udabil. {i eu am reflectat la onegociere absolut fireasc\. Acum tu [ti cine sunt, cum[i eu [tiu despre tine cine e[ti, [i atunci de ce n-am `mp\r]icasa? Sau mai bine, de ce nu te-ai m\rita cu mine a[a`nc`t am`ndoi s\ putem avea casa.– Dumneata e[ti complet nebun! – zise ea [i o zbughiafar\ cu vorbele – vei primi o scrisoare de la avocatulmeu.Atunci ochii `i c\zur\ pe cheia lui, care st\tea maideparte pe masa din salon. O lu\ [i o `ntoarse. Pecheie nu era trecut numele casei ei, „Dorotheea“, cinumele casei demolate – „Hamvas“. Ea `l privi mirat\,el se ridic\ de la omleta lui, `[i l\rgi bra]ele [i zise:– Acum ce-o s\ faci, o s\ admi]i c\ a fost o bun\lovitur\. De altfel, casa ta `nc\ nu e dezna]ionalizat\. Ea`nc\ nu apar]ine nim\nui!– Cum de ai intrat cu cheia asta de la o alt\ cas\, carenici nu mai exist\? – `ntreb\ Erszika a[ez`ndu-se pecanapeaua Louis XIV. Era solid\, de provenien]\ recent\,de secol XIX. A `n]eles c\ [ade pe canapeaua ei.– Era deschis.– Despre ce fel de tranzac]ie ai fi vrut dumneata s\discut\m? – `ntreb\ Erszika, oferindu-i galant s\ se a[ezel`ng\ ea.El r`se [i spuse a[ez`ndu-se:– Cererea mea `n c\s\torie este `nc\ valabil\!Apoi `i umplu gura cu restul omletei. Ea nu luasemicul dejun, iar oul `i pica de minune.Prezentare [i traducere deMariana {TEF|NESCUDup\ 50 de ani• Pe 4 ianuarie se împline[te o jum\tate de secolde la dispari]ia, într-un accident de ma[in\, a lui AlbertCamus. Contestat de mai to]i, ieri, scriitorul [i filosofulfrancez face, ast\zi, unanimitate. O serie de evenimentemenite a-l celebra sunt prev\zute în Fran]a pe toat\durata anului care vine: publicarea de inedite, între careun roman neterminat, simpozioane pe France Inter [ila Centrul Pompidou, spectacole la Comédie française[i la Théâtre de la Colline, în fine, dou\ biografii, autoruluneia dintre ele fiind Virgil T\nase. (Scriitorulromân, stabilit la Paris, este [i autorul unei biografii alui Cehov, publicat\ în 2008 la Gallimard). Umanismulfilosofului, atât de str\in atmosferei intelectuale de lamijlocul secolului XX, îmbibat de heideggerism,pozitivism logic, structuralism [i deconstructivism, pareast\zi o solu]ie de gândire valabil\ pentru viitorulapropiat. Ideea apelului adresat de c\tre om unei lumiincapabile s\ r\spund\ începe s\ fie considerat\ ocontribu]ie important\ la filosofia contemporan\. Ca [iideea c\, în pofida absurdit\]ii existen]ei, omul edator s\ se bat\ pân\ la cap\t cu tenta]ia sinuciderii.Se poate observa, în comentariile actuale, accentul diferitpus pe sinucidere ca urmare a absurdit\]ii existen]ei dingândirea autorului Mitului lui Sisif. Haotic\, lipsit\de sens, lumea se schimb\ totu[i [i, odat\ cu ea, filosofia.• Pe primele trei locuri în topul vânz\rilor de cartede la FNAC, cea mai mare re]ea de libr\rii din Fran]a,se aflau la începutul lui decembrie trei c\r]i pe careunanimitatea criticii literare franceze le socotea foarteproaste. Romanul Simbolul pierdut al lui Dan Brownn-a fost l\udat decât de un fost [ef al unei loji masonicedin Fran]a. Desigur, nu pentru calit\]ile lui literare, cipentru c\ autorul posed\ cuno[tin]e temeinice în• Kindle, aparatul electronic de m\rimea unei c\r]iobi[nuite, care poate `nmagazina o bibliotec\ uria[\ `nformat numeric, c`[tig\ teren in SUA, cesiunea lucr\rilornumerice `n acest format reprezent`nd 1% din pia]ade carte american\ `n 2008 [i fiind `n cre[tere `n primeledou\ trimestre din acest an. Kindle Amazon eapreciat `n special de tineri, care domin\ sectorul,prefer`nd acest nou mod de a citi [i a-]i avea permanentbiblioteca la purt\tor. Totu[i, exist\ [i unele inconveniente.Cum poate da un autor o dedica]ie pe o carte numeric\?Cum s\ blochezi rapid contul de abonament al clientuluicare [i-a pierdut sau i s-a furat aparatul Kindle, c`ndAmazon America cere s\ depui `n acest caz o pl`ngerela poli]ie, iar p`n\ ca for]ele de ordine s\ se ocupe decaz, ho]ul are timp s\ goleasc\ „conturile“ literare alevictimei `n propriul aparat. S-a mai `nt`mplat [i ca`ntreprinderea s\ adauge `n catalog opere ale c\rordrepturi erau `n litigiu [i apoi s\ fie nevoit\ s\ le [tearg\din „ma[inile de citit“ Kindle (s-a `nt`mplat `n vara2009, cu dou\ romane ale lui Orwell, Ferma animalelor[i 1984).• Pe pia]a de carte european\, volumul suedezeiSara Stridsberg, Facultatea viselor e considerat o revela]iea anului 2009. ~n aceast\ „fantezie literar\“, amestecde eseu, roman [i biografie, Sara Stridsberg pune `nscen\ o scriitoare vampirizat\ de subiectul s\u care eun personaj real, Valerie Solanas. Aceasta a fost ofeminist\ revolu]ionar\, celebr\ pentru tentativa deasasinare a lui Warhol `n 1968 [i pentru manifestulSCUM (Society for Cutting Up Man), un delir poetic`mpotriva suprema]iei masculine. Nu b\rba]ii, ci povesteaacestei femei paradoxale e t\iat\ `n buc\]i de romancierasuedez\, `ntr-o fic]iune nebuneasc\ `n care al\tur\ fr`nturide convorbiri telefonice, extrase din documentare, citate,fragmente epice, scene dintr-o via]\ inventat\. Dincopil\ria furat\ [i p`n\ la moartea `ntr-un hotel mizer,trec`nd prin campusuri universitare [i aziluri psihiatrice,scriitoarea imagineaz\ parcursul Valeriei Solanas,personalitate oximoronic\, `ntruchip`nd co[marurileBest-sellers f\r\ valoareKindle – avantaje [i dezavantajeUn nume de re]inut: Sara Stridsbergdomeniu. Romanul Prima noapte al lui Mark Levyface deliciul amatoarelor de melodram\. Levy mai eîn top, cu câteva trepte mai jos, [i cu un alt roman,Prima zi, la fel de ieftin-sentimental. Iar O clip\frumoas\ de Anna Gavalda e o colec]ie de poncifepsihologice [i literare, f\r\ pic de autenticitate,dup\ care se dau în vânt iubitorii de imagini în alb[i negru ale realit\]ii.Americii puritane. Concentrat de violen]\ [i sentimentalism,de inteligen]\ str\lucit\ [i patetism, de umor [isfâ[ieri amoroase, Valerie Solanas e prins\ `n textulanarhic, de o mare libertate asociativ\, dorit de autoarepe m\sura subiectului ei. Sfid`nd regulile construc]ieiunei intrigi [i chiar tirania sintaxei, Sara Stridsberg`ndr\zne[te s\ multiplice liniile de fug\ [i proiec]iilefantasmatice, `ntr-o proz\ [ocant\ [i emo]ionant\, deo originalitate ce o scoate `n eviden]\ pregnant. ~nFran]a, unde a fost tradus\ `n toamna aceasta la Ed.Stock, La faculté des rêves e un succes de critic\. Iat\ce scrie „Le Monde“ despre ea: „Aceast\ carte nu epentru toat\ lumea... Eroina se nume[te Valerie Solanas[i a existat cu adev\rat. Femeie cu o carism\ extraordinar\,ea se prostitua, visa la iubire, `[i revendica toate formelede libertate [i voia s\ fie cea mai mare intelectual\ aAmericii. Textul de o rar\ for]\ al Sarei Stridsbergdegaj\ o seduc]ie irezistibil\.“ 29România literar\ nr. 50 / 18 decembrie 2009