m e r i d i a n eO povestire inedit\ deJulio CortázarManuscris g\sit lâng\ o mân\România literar\ nr. 50 / 18 decembrie 2009ÎN ANUL care se încheie, de pe fericitul t\râmde dincolo unde se odihne[te întru ve[nicie depeste 25 de ani, Julio Cortázar a f\<strong>cu</strong>t un darincredibil cititorilor lui de pretutindeni: ultimasa oper\. Este vorba de un volum de aproape500 de pagini, publicat în luna mai în Spaniade c\tre editura Alfaguara, <strong>cu</strong> titlul – inspirat[i exact – Pagini nea[teptate, care a v\zut luminatiparului prin str\dania Aurorei Bernárdez (v\duva[i legatara universal\ a scriitorului) [i a criti<strong>cu</strong>luicatalan Carles Álvarez Garriga, reputat specialistîn studii cortazariene.Volumul reune[te texte inedite, descoperite laCr\ciunul anului 2006 în cele cinci sertare ale comodeidin biroul lui Cortázar, texte de o mare diversitateca gen [i tematic\. Astfel, se <strong>cu</strong>prind 11 povestiri,câteva fragmente din Pove[ti <strong>cu</strong> Cronopi [i Glorii,Cartea lui Manuel [i Un anume Lucas ( pe careautorul însu[i le-a scos spre p\strare, înainte de aîncredin]a spre publicare volumele respective), apoinumeroase cronici, articole politice, texte pentruprieteni, 4 autointerviuri ( „<strong>In</strong>terviuri în fa]a oglinzii“)[i, în sfâr[it, 13 poeme ne<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>te.Din acest volum, în <strong>cu</strong>rs de apari]ie la edituraPolirom, oferim cititorilor revistei povestirea Manuscrisg\sit lâng\ o mân\.Tizului meu De CaroVOI SOSI la Istanbul la opt [i jum\tate seara.Concertul lui Nathan Milstein începe la nou\,dar nu va fi nevoie s\ asist la prima parte; voiintra la sfâr[itul pauzei, dup\ ce voi face obaie [i voi mânca ceva la Hilton. Ca s\-miomor timpul, m\ amuz\ s\-mi aduc amintede tot ce se afl\ în spatele acestei c\l\torii, în spateletuturor c\l\toriilor din ultimii ani. Nu e prima oar\ cânda[tern în scris aceste amintiri, dar am întotdeauna maregrij\ s\ rup hârtiile când ajung la destina]ie. Îmi facepl\cere s\ recitesc la r\stimpuri minunata meapoveste, chiar dac\ apoi prefer s\-i [terg urmele. Ast\zic\l\toria mi se pare interminabil\, revistele sunt plicticoase,stewardesa are o fa]\ de proast\, nu po]i nici m\car s\invi]i alt pasager s\ juca]i c\r]i. S\ scriem, atunci, pentrua ne izola de r\getul turbinelor. A<strong>cu</strong>m c\ stau [i m\gândesc, m\ plictiseam groaznic [i în seara în care mis-a n\z\rit s\ intru la concertul lui Ruggiero Ricci. Eu,care nu-l pot înghi]i pe Paganini. Dar m\ plictiseam atâtde tare încât am intrat [i m-am a[ezat pe un loc ieftin26care era liber ca prin minune, dat fiind c\ lumea îl ador\pe Paganini [i, în afar\ de asta, trebuie s\-l as<strong>cu</strong>l]i peRicci interpretând Capriciile. Era un concert excelent[i m-a uimit tehnica lui Ricci, maniera lui incredibil\de a transforma vioara într-un fel de pas\re de foc, derachet\ sideral\, de chermez\ îndr\cit\. Mi-amintescfoarte bine momentul: lumea r\m\sese ca paralizat\ lafinalul str\lucit al unuia dintre capricii, iar Ricci, aproapef\r\ solu]ie de continuitate, îl ataca pe urm\torul. Atuncieu m-am gândit la m\tu[a mea, în unul din acele absurdemomente de distrac]ie care ne iau prin surprindere înstr\fundurile aten]iei, [i chiar în clipa aceea s\ri ceade a doua coard\ a viorii. Lucru foarte nepl\<strong>cu</strong>t,pentru c\ Ricci a fost nevoit s\ salute, s\ ias\ de pe scen\[i s\ se întoarc\ încruntat la fa]\, pe când în public sepierdea acea tensiune râvnit\ de orice interpret [i pecare vrea s-o pun\ în valoare. Pianistul î[i atac\ partea,[i Ricci începu iar s\ cânte capriciul. Dar în mine st\ruiao senza]ie confuz\ [i totodat\ înd\r\tnic\, un soi deproblem\ nerezolvat\, de elemente disociate care încercaus\ se înl\n]uie. Distrat, incapabil s\ reintru în muzic\,am analizat cele întâmplate pân\ în momentul în careîncepusem s\ m\ nelini[tesc, [i am ajuns la concluziac\ vina p\rea s\ fie a m\tu[ii, a faptului c\ m\ gândisemla m\tu[a în mijlo<strong>cu</strong>l unui capriciu de Paganini.Chiar în clipa aceea c\zu capa<strong>cu</strong>l pianului, <strong>cu</strong> un zgomotasurzitor ce a provocat groaza s\lii [i totala dezorganizarea concertului. Am ie[it în strad\ foarte tulburat [i m-amdus s\ beau o cafea, spunându-mi c\ n-am noroc cândmi se n\z\re[te s\ m\ distrez pu]in.Trebuie s\ fiu tare naiv, dar a<strong>cu</strong>m [tiu c\ pân\ [iingenuitatea î[i poate avea recompensa. Uitându-m\la afi[e am aflat c\ Ruggiero Ricci î[i continua turneulla Lyon. F\când un sacrificiu, m-am instalat în clasa adoua a unui tren care mirosea a mucegai, nu înainte dea anun]a institutul medico-legal unde lucram c\ suntbolnav. La Lyon am <strong>cu</strong>mp\rat biletul cel mai ieftindin sal\, dup\ ce am mâncat destul de prost în gar\ [i,pentru orice eventualitate, mai ales pentru Ricci, n-amintrat decât în ultima clip\, adic\ pân\ la Paganini.<strong>In</strong>ten]iile mele erau pur [tiin]ifice (s\ fie oare adev\rat,planul nu era deja trasat pe undeva?) [i, întrucât nu voiams\ aduc vreun prejudiciu artistului, am a[teptat os<strong>cu</strong>rt\ pauz\ între dou\ capricii ca s\ m\ gândesc lam\tu[a. Aproape f\r\ s\-mi vin\ s\ cred am v\zut c\Ricci î[i examina atent ar<strong>cu</strong>[ul viorii, se înclina <strong>cu</strong> ungest de s<strong>cu</strong>z\ [i ie[ea de pe scen\. Am plecat imediatdin sal\, temându-m\ c\-mi va fi imposibil s\ nu-miamintesc iar de m\tu[a. La hotel, chiar în seara aceea,am scris primul dintre mesajele anonime pe carecâ]iva soli[ti faimo[i au ajuns s\ le numeasc\ scrisorilenegre. Bineîn]eles c\ Ricci nu mi-a r\spuns, dar scrisoareamea prevedea nu numai hohotele batjocoritoare încare avea s\ izbucneasc\ destinatarul, ci [i propriul sfâr[itla co[ul de gunoi. La concertul urm\tor – era la Grenoble– mi-am cal<strong>cu</strong>lat exact momentul intr\rii în sal\, [i lajum\tatea celui de al doilea tempo al unei sonate deShumann m-am gândit la m\tu[a. Luminile din sal\ sestinser\, se stârni o confuzie considerabil\ iar Ricci,pu]in palid, trebuie s\-[i fi amintit de un anume pasajdin scrisoarea mea înainte de a reîncepe s\ cânte; nu [tiudac\ sonata a ie[it bine, pentru c\ eram deja în drumspre hotel.Secretarul lui m-a primit dup\ dou\ zile [i, datfiind c\ nu desconsider pe nimeni, am acceptat o mic\demonstra]ie în parti<strong>cu</strong>lar, nu f\r\ a explica limpedec\ împrejur\rile speciale ale probei puteau influen]arezultatul. Deoarece Ricci refuza s\ m\ vad\, lucrupentru care n-am încetat s\-i fiu re<strong>cu</strong>nosc\tor, s-a convenitca s\ r\mân\ în apartamentul lui de la hotel, iar eu s\m\ instalez în anticamer\, lâng\ secretar. As<strong>cu</strong>nzându-mitulburarea sim]it\ de orice novice, m-am a[ezatpe o sofa [i am as<strong>cu</strong>ltat câteva clipe. Apoi i-am atinsum\rul secretarului [i m-am gândit la m\tu[a. În înc\pereade al\turi s-a auzit o înjur\tur\ într-o american\ f\r\<strong>cu</strong>sur, [i am avut exact timpul cât s\ ies pe o u[\înainte ca o tromb\ omeneasc\ s\ intre pe cealalt\,înarmat\ <strong>cu</strong> un Stradivarius de care atârna o coard\.Am stabilit c\ vor fi o mie de dolari pe lun\, c\vor fi depu[i într-un discret cont bancar pe care aveamde gând s\ mi-l deschid <strong>cu</strong> prima sum\ încasat\. Secretarulmi-a adus banii la hotel, f\r\ s\ as<strong>cu</strong>nd\ c\ va face totce-i st\ în putin]\ pentru a împiedica acea odioas\ma[ina]ie, <strong>cu</strong>m a calificat-o. Am preferat s\ tac [i s\p\strez banii, [i am a[teptat cea de a doua sum\. Cândau tre<strong>cu</strong>t dou\ luni f\r\ ca banca s\-mi certifice depunerea,am luat avionul de Casablanca, de[i c\l\toria m\ costao mare parte din primii bani. Cred c\ în seara aceeavictoria mea a fost definitiv re<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t\, fiindc\ scrisoareape care i-am trimis-o secretarului <strong>cu</strong>prindea destulepreciz\ri, [i nimeni nu-i chiar atât de prost pe lumeaasta. M-am putut întoarce la Paris [i o<strong>cu</strong>pa <strong>cu</strong> con[tiinciozitatede Isaac Stern, care-[i începea turneul în Fran]a. Lunaurm\toare m-am dus la Londra [i am avut o întrevedere<strong>cu</strong> impresarul lui Nathan Milstein [i alta <strong>cu</strong> secretarullui Arthur Grumiaux. Banii îmi permiteau s\-mi perfec]ioneztehnica, iar avioanele, aceste viori ale spa]iului, m\f\ceau s\ economisesc mult timp; în mai pu]in de [aseluni mi se ad\ugar\ pe list\ Zino Francescatti, YehudiMenuhin, Ricardo Odnoposoff, Christian Ferras, IvryGitlis [i Jascha Heifetz. Am avut un e[ec par]ial <strong>cu</strong>Leonid Kogan [i <strong>cu</strong> cei doi Oistrah, c\ci mi-au demonstratc\ se aflau în situa]ia de a pl\ti numai în ruble, dar pentruorice eventualitate am convenit s\-mi depozitezerespectivele sume la Moscova [i s\-mi trimit\ chitan]ele.Nu pierd speran]a, dac\ afacerile mi-o vor permite, s\m\ stabilesc o vreme în Uniunea Sovietic\ [i s\ apreciezfrumuse]ile ei muzicale.Cum e firesc, având în vedere c\ num\rul violoni[tilorcelebri e foarte restrâns, am f\<strong>cu</strong>t câteva experimentecolaterale. Violoncelul r\spunse imediat la amintiream\tu[ii, dar pianul, harfa [i chitara se ar\tar\ indiferente.Am fost nevoit s\ m\ dedic exclusiv ar<strong>cu</strong>[urilor, [imi-am început noul sector de clien]i <strong>cu</strong> Gregor Piatigorsky,Gaspar Cassadó [i Pierre Michelin. Dup\ ce mi-amîncheiat târgul <strong>cu</strong> Pierre Fournier, am f\<strong>cu</strong>t o c\l\toriede relaxare la festivalul de la Prades, unde am avut odis<strong>cu</strong>]ie foarte nepl\<strong>cu</strong>t\ <strong>cu</strong> Pablo Casals. Am respectatîntotdeauna b\trâne]ea, dar mi s-a p\rut penibil c\venerabilul maestru catalan insista s\-i fac o reducerede dou\zeci la sut\ sau, în cel mai r\u caz, de cincisprezece.I-am acordat un zece la sut\ în schimbul <strong>cu</strong>vântului deonoare c\ nu va pomeni de reducere nici unui coleg, daram fost prost r\spl\tit deoarece maestrul a începutprin a nu mai concerta pre] de [ase luni [i, <strong>cu</strong>m era dea[teptat, n-a pl\tit un ban. Am fost nevoit s\ iau alt avion,s\ m\ duc la alt festival. Maestrul pl\ti. Lucrurileastea m\ nec\jeau teribil.În realitate ar trebui s\-mi v\d de odihn\, întrucâtcontul meu la banc\ cre[te <strong>cu</strong> 17.900 de dolari pelun\, dar reaua credin]\ a clien]ilor mei e infinit\. Îndat\ce se îndep\rteaz\ la peste dou\ mii de kilometri deParis, unde [tiu c\-mi am sediul opera]iunilor, nu-mimai trimit suma convenit\. Pentru ni[te oameni carecâ[tig\ atâta b\net, trebuie s\ fim de acord c\ eru[inos, dar n-am pierdut niciodat\ timpul <strong>cu</strong> repro[uride ordin moral. Boeingurile sunt f\<strong>cu</strong>te pentrualtceva, [i am mare grij\ s\ reîmprosp\tez personalmemoria celor refractari. Sunt sigur c\ Heifetz, bun\oar\,trebuie s\ aib\ foarte clar în minte o anume sear\ lateatrul din Tel Aviv, [i c\ Francescatti e neconsolat definalul ultimului s\u concert la Buenos Aires. {tiu c\,la rândul lor, fac tot posibilul s\ scape de obliga]iile lor,[i n-am râs niciodat\ mai mult ca atunci când amaflat de consiliul de r\zboi pe care l-au ]inut anul
m e r i d i a n etre<strong>cu</strong>t la Los Angeles, sub pretextul invita]ieiaiurite din partea unei mo[tenitoare californieneatacat\ de melomanie megaloman\. Rezultateleau fost derizorii dar imediate: poli]ia m-a interogatla Paris f\r\ prea mare convingere. Mi-am re<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>tcalitatea de iubitor de muzic\, predilec]iapentru instrumentele de coarde [i admira]ia pentrumarii virtuozi care m\ îndeamn\ s\ str\bat lumeapentru a asista la concertele lor. Pân\ la urm\m-au l\sat în pace, sf\tuindu-m\ pentru bineles\n\t\]ii mele s\-mi schimb distrac]iile; am promiss-o fac, [i dup\ câteva zile le-am trimis clien]ilormei o nou\ scrisoare, felicitându-i pentru iste]imealor [i sf\tuindu-i s\-[i onoreze la timp obliga]iile.Cam pe atunci îmi <strong>cu</strong>mp\rasem o cas\ de vacan]\în Andorra [i, când un ne<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t a f\<strong>cu</strong>t s\sar\ în aer apartamentul meu de la Paris <strong>cu</strong> oînc\rc\tur\ de plastic, am s\rb\torit evenimentulasistând la un str\lucit concert al lui Isaac Sternla Bruxelles – care a scrântit-o pu]in spre final –[i a doua zi i-am trimis câteva rânduri. Cumera de a[teptat, Stern a f\<strong>cu</strong>t s\ cir<strong>cu</strong>le scrisoareape la ceilal]i clien]i ai mei, [i îmi e pl\<strong>cu</strong>t s\re<strong>cu</strong>nosc c\ în <strong>cu</strong>rsul ultimului an aproape to]is-au ]inut de <strong>cu</strong>vânt ca ni[te domni, inclusiv înprivin]a îndemniza]iei pe care am cerut-o ca daunede r\zboi.În ciuda necazurilor pricinuite de cei recalcitran]i,trebuie s\ admit c\ sunt fericit; ba chiar revoltalor ocazional\ îmi îng\duie s\ <strong>cu</strong>nosc treptatlumea, [i îi voi fi ve[nic re<strong>cu</strong>nosc\tor lui Menuhinpentru un asfin]it mira<strong>cu</strong>los în golful Sydney.Cred c\ pân\ [i e[e<strong>cu</strong>rile m-au ajutat s\ fiu fericitc\ci, dac\ mi-a[ fi putut ad\uga pe list\ [i piani[tii,care sunt cohorte, n-a[ mai fi avut un minut der\gaz. Dar am spus c\ am dat gre[ <strong>cu</strong> ei [i tota[a <strong>cu</strong> dirijorii. A<strong>cu</strong>m câteva s\pt\mâni, la re[edin]amea din Andorra, mi-am petre<strong>cu</strong>t timpul f\cândo serie de experimente <strong>cu</strong> amintirea m\tu[ii, [im-am încredin]at c\ puterea ei func]ioneaz\ numaiîn privin]a acelor lucruri care prezint\ vreo analogie– oricât de absurd ar p\rea – <strong>cu</strong> viorile. Dac\m\ gândesc la m\tu[a pe când stau [i privesc <strong>cu</strong>mzboar\ o rândunic\, e inevitabil ca aceasta s\ seîntoarc\ la 180 de grade, s\-[i piard\ pentru oclip\ direc]ia, [i s\ [i-o recapete apoi <strong>cu</strong> unefort. M-am gândit la m\tu[a [i în vreme ce unartist schi]a iute un crochiu în pia]a mare, <strong>cu</strong> liricemi[c\ri de mân\ în sus [i-n jos. C\rbunele i s-af\<strong>cu</strong>t praf între degete, [i mi-a fost greu s\-mias<strong>cu</strong>nd râsul v\zându-i expresia stupefiat\. Dar,dincolo de aceste tainice afinit\]i ... În sfâr[it, astae. Nu-i nimic de f\<strong>cu</strong>t <strong>cu</strong> pianele.Avantaje ale narcisismului: tocmai au anun]atc\ vom ajunge într-un sfert de or\, [i pân\ la urm\e limpede c\ m-am distrat grozav scriind paginileastea pe care le voi distruge ca întotdeauna înaintede aterizare. Îmi pare r\u c\ trebuie s\ m\ ar\tatât de aspru <strong>cu</strong> Milstein, un artist admirabil,dar de data asta e nevoie de o înv\]\tur\ de mintecare s\ semene teama în clientel\. Întotdeaunaam b\nuit c\ Milstein m\ crede un [arlatan, [ic\ puterea mea nu înseamn\ pentru el altcevadecât efemerul rezultat al sugestion\rii. Constatc\ a încercat s\-i conving\ pe Grumiaux [i pe al]iis\ se revolte pe fa]\. În fond se poart\ ca ni[tecopii, [i trebuie s\ fie trata]i ca atare, îns\ de dataasta pedeapsa va fi exemplar\. Sunt gata s\-i stricconcertul lui Milstein de la bun început; ceilal]ivor afla <strong>cu</strong> ameste<strong>cu</strong>l acela de bu<strong>cu</strong>rie [i groaz\propriu breslei lor, [i vor atârna vioara în <strong>cu</strong>i cas\ spun a[a.Iat\ c\ ajungem, avionul începe s\ coboare.De la cabina de comand\ trebuie s\ fie impresionants\ vezi <strong>cu</strong>m p\mântul pare a se îndrepta amenin]\tor.Îmi închipui c\, în pofida experien]ei lui,pilotul trebuie s\ fie pu]in încordat, <strong>cu</strong> mâinileîn]epenite pe cârm\. Da, era o p\l\rie roz <strong>cu</strong> borurimari, m\tu[ii îi venea atât de...(1955)Prezentare [i traducere deTudora {ANDRU MEHEDIN}ICu Salman Rushdiela un pahar de vinUNA noiembrie a agonizantului an 2009 a fostLincendiar\, vulcanic\ în ce prive[te <strong>cu</strong>ltura.Aceast\ Cenu[\reas\ care se tot lamenteaz\c\ e ignorat\ a tr\it un soi de prerevelion, oexplozie de fântâni de artificii arteziene : valuride festivaluri de lung metraj, de s<strong>cu</strong>rt metraj,de teatru na]ional [i interna]ional la metru [ila kilometru, de cânt\re]e chele, de muzic\ veche[i ultranou\, de dans, de marionete, de elevate colocviide literatur\, de nobelomanie hertamüllerian\ etc.Totul pe fundalul cvasiamenin]\tor al Târgului Gaudeamus,care se tot apropia <strong>cu</strong> înv\lm\[eala, vânzoleala haosuluilivresc: lans\ri concomitente, din care nu auzi decîtcrâmpeie întrerupte de ]ipete isterice de trompet\,grote <strong>cu</strong> comori de c\r]i pe care le vrei [i ,,[i nu lepo]i.“ {i în aceast\ atmosfer\ compact de rarefiat\, iat\înc\ un ,,eveniment <strong>cu</strong>ltural“: Editura Polirom a avutmeritoria ini]iativ\ de a-l invita pe Salman Rushdie.(Sepronun]\ Ru[di, <strong>cu</strong> ,,u“ de la u[\, [i nu Ra[di, <strong>cu</strong>m îispuneam noi.) Cel mai mediatizat scriitor al secolului,tr\gînd dup\ el o poveste senza]ional\, conceput\parc\ de imagina]ia lui fabuloas\, cel mai controversaterou din Povestea a dou\ lumi, [i, totodat\, unul dintrecei mai buni (premiat [i suprapremiat, înnobilat de ReginaAngliei etc.).Emo]ii pe mine, traduc\toarea uneia dintre celemai bune c\r]i ale lui, P\mântul de sub t\lpile ei. ,,Cum o s\-i fac fa]\? „Editura Polirom a avut amabilitatea s\ m\ invite lao dis<strong>cu</strong>]ie a lui Rushdie <strong>cu</strong> cititorii, la Teatrul Odeon,urmat\ de o ,,cin\ intim\“, la care am participat. Dis<strong>cu</strong>]iile<strong>cu</strong> cititorii s-au produs prin bile]ele <strong>cu</strong> întreb\ri scrise,adunate din sal\, care îi erau traduse lui Rushdie, iarr\spunsurile lui erau, la rîndul lor, traduse în român\.Sistem cam greoi, <strong>cu</strong> dezavantaje: scris ilizibil peunele bilete, microfoane bâlbâite, beh\ite, mediatori pu]inobosi]i. Mai avusese loc o intâlnire <strong>cu</strong> presa, tot <strong>cu</strong> cascadede întreb\ri [i r\spunsuri. Prima întrebare din sal\, venit\de la Simona Sora, a sunat inteligent [i se baza pe un jocde <strong>cu</strong>vinte care, din p\cate, i-a sc\pat traduc\toarei (foartebun\ de altfel): ,, Dac\ Rushdie nu se simte dezorientatpentru c\ a pierdut Orientul“. Bâzâial\ în sal\, pentru c\lumea era avid\ s\ aud\, pentru a nu [tiu câta oar\, istoriacondamn\rii lui la moarte, senza]iile condamnatului,pove[tile <strong>cu</strong> gardienii, senza]iile eliber\rii sau, cititoriimai <strong>cu</strong>ltiva]i, problemele, dilemele, sursele de crea]ieale autorului. Mai tîrziu, la cin\, mi-a m\rturisit c\ dou\dintre întreb\ri l-au amuzat: ,,Cum s-ar defini singur întrundic]ionar al scriitorilor contemporani?’’ R\spunsul afost (aproximativ): ,,Ca un povestitor foarte bun, care[tie s\ sesizeze [i s\ extrag\ mirajul [i magia existen]ei[i care crede c\ impulsul primordial al vie]ii e iubirea“.A doua întrebare amuzant\ ]inea s\ afle dac\ la cei [aizeci[i ceva de ani ai lui, scriitorul a putut s\ tr\iasc\ „pe viu“pl\cerile descrise în cartea Seduc\toarea din Floren]a .R\spunsul a fost un Yes categoric, rostit ferm [i r\spicat.Dup\ un s<strong>cu</strong>rt concert, a urmat ,,cina intim\“ , la ocram\ elegant\, ,,pseudoautentic\“ de la [osea. M-amtrezit a[ezat\ chiar lâng\ Rushdie. Ipocrit\ [i, oare<strong>cu</strong>m,complexat\, m-am oferit s\ cedez lo<strong>cu</strong>l meu de onoareuneia dintre fetele tinere [i frumoase prezente în grup(printre care se num\ra [i acea Giocond\ enigmatic\,Monica Bârl\deanu, buna [i apreciata lui prieten\). Foartegentleman, Rushdie m-a asigurat ( el [tie cît de sincer),c\ prefer\ compania traduc\toarei. A[a c\ am petre<strong>cu</strong>taproape dou\ ore <strong>cu</strong> Salman Rushdie la o ]uic\ ( multi-a mai pl\<strong>cu</strong>t!) [i la un pahar de vin ro[u. Un Rushdie,, în halat [i papuci“. Fizic e destul de obi[nuit: b\rbu]\- cheliu]\ – burtic\ - dar ni[te ochi scormonitori - de[ilascivi - care te p\trund de dup\ lentile, [i un nas ,,orientalîncovoiat“, care pare s\ adulmece totul. I-am comunicatobserva]ia mea c\ în unele fotografii are o min\ oare<strong>cu</strong>mdemonic\ [i mi-a r\spuns c\ [tie, e vorba de un trucfotografic, publicitar, pe care, pîn\ la urm\ l-a acceptat.De la bun început mi s-a plâns c\ a fost literalmentesc\ldat în b\i de întreb\ri [i r\spunsuri, c\ a fostasfixiat de interviuri [i m-a rugat s\ dis<strong>cu</strong>t\m despreorice, numai despre fatwa [i despre crea]ia lui, nu. Înschimb mi-a pus el mie întreb\ri legate de munca meala traducerea lui. I-am dest\inuit c\ au fost pasaje în carem-am îndr\gostit de el – adic\ nu propriu–zis de el, cide personajul Rai, care e, probabil, o proiec]ie a lui.Mi-a m\rturisit c\ în toate personajele sale, mas<strong>cu</strong>linesau feminine, pozitive sau negative, toarn\ cîte pu]in dinel [i din biografia lui. {i i-am ad\ugat c\ în alte pasajel-am urît, pentru c\ m\ `mpingea s\ fac un slalom de lacele mai elevate <strong>cu</strong>lmi nirvanatice, la rock’n roll. De lasublim\ri [i ima<strong>cu</strong>l\ri, la bordeluri [i forma]ii de [antan.Mi-a explicat c\ el exe<strong>cu</strong>t\ permanent acest slalom, care]ine de îns\[i structura lui [i se simte,,acas\“ în ambelelimburi.A re<strong>cu</strong>nos<strong>cu</strong>t c\ e un bon viveur, c\ruia îi plac multfemeile, vinul bun, sportul, muzica rock.- Cum v\ sublima]i, <strong>cu</strong>m trece]i de la aceste atrac]iiterestre la mirajul [i atmosfera uneori transcendental\a c\r]ilor dvs? (n-am putut s\ nu-i pun întreb\ri, suntfemeie).Mi-a r\spuns c\, în a[a-zisul lui realism magic, încearc\s\ descâlceasc\ misterele vie]ii, ori via]a e un amalgamde terestru [i celest - trebuie doar s\ re<strong>cu</strong>no[ti procentajele.Cînd au sosit ineluctabilele sarmale, i-am atras aten]iac\ sunt umplute <strong>cu</strong> carne de porc. M-a asigurat c\ îi estestr\in\ orice supersti]ie sau tradi]ie religioas\ [i c\ m\nînc\frecvent carne de porc. Se ferea doar în fa]a bunicii lui,care nu era religioas\, dar respecta tradi]iile. Apropo decarnea de porc, mi-a povestit ceva dr\gu]. În Israel seprevede strict în Thora sau în Talmud c\ pe P\mântul}\rii Sfinte e interzis\ carnea de porc. {i <strong>cu</strong>m Israelulare azi o industrie dezvoltat\ de mezeluri [i preparateporcine, fabricile [i laboratoarele respective au fost cl\ditepe ni[te piloni sau ]\ru[i inal]i, care le separ\ de p\mânt.L-am mai întrebat dac\ crede în reîncarnare [i dac\da, ce i-ar pl\cea s\ fie într-o via]\ viitoare: unp\ianjen sau o starlet\ de Bollywood? Nu crede în nicio form\ de via]\ viitoare, dar crede c\ dac\ ar exista, i-ar pl\cea s\ fie tot Salman Rushdie. ,, {i a]i repetatoate gre[elile [i p\catele din via]a de a<strong>cu</strong>m?“ ,,Da, <strong>cu</strong>excep]ia unor rela]ii personale legate de femei“. ,,A]iscrie din nou Versetele Satanice?“. „Da, pentru c\cred în ce am scris. Dar a[ fi mai atent la gustul cititorilor.Cînd le-am scris, teama mea de baz\ era doar s\ nu ratezdin punct de vedere literar.“ ,,{i a]i alege Orientul sauOccidentul?“ ,,Ambele, a[ face naveta.“În leg\tur\ <strong>cu</strong> reîncarnarea i-am reprodus un bancvechi, în vog\ pe vremea lui Ceau[es<strong>cu</strong>. Cînd m\cel\riileerau goale ca ni[te cochilii de scoic\ [i carnea era lanoi fata morgana, cir<strong>cu</strong>la întrebarea : ,, Care este <strong>cu</strong>lmeametempsihozei?“ R\spuns: ,,Reîncarnarea m\cel\riilor.“L-a amuzat enorm ban<strong>cu</strong>l [i l-a notat, ca s\-l spun\mai departe. L-am mai întrebat <strong>cu</strong>m poate un scriitormare s\ se men]in\ egal <strong>cu</strong> el însu[i. Crea]ia e o pant\abrupt\, mi-a r\spuns, [i trebuie s\ înve]i s\-]i men]iiechilibrul, dar la un moment dat, e inerent s\ aluneci lavale. E con[tient c\ Seduc\toarea... nu-i la în\l]imeac\r]ilor lui din tinere]e. Dar urm\toarea...!Am evitat s\ dis<strong>cu</strong>t politic\, am adulmecat îns\ lael o boare de stânga. Anglicizat pîn\ în m\duvaoaselor (maniere foarte gentlemanlike, u[or atinse deonctuozitatea oriental\), îi displac americanii, de[iactualmente e profesor la o universitate american\.La desp\r]ire, dup\ mult\ tr\nc\neal\, i-am spus:,,Dinp\cate, toate lucrurile frumoase au un sf\r[it.“- Ba nu, a ripostat, au un mijloc (a middle). Nevom mai întîlni.- Într-o viitoare reîncarnare?-Nu. Aici la Bu<strong>cu</strong>re[ti.Voi reveni în actuala reîncarnare.Antoaneta RALIANRomânia literar\ nr. 50 / 18 decembrie 200927