Cioran coresponden]a cu Wolfgang Kraus In memoriam Milorad ...

m e r i d i a n etrecut la Los Angeles, sub pretextul invita]ieiaiurite din partea unei mo[tenitoare californieneatacat\ de melomanie megaloman\. Rezultateleau fost derizorii dar imediate: poli]ia m-a interogatla Paris f\r\ prea mare convingere. Mi-am recunoscutcalitatea de iubitor de muzic\, predilec]iapentru instrumentele de coarde [i admira]ia pentrumarii virtuozi care m\ îndeamn\ s\ str\bat lumeapentru a asista la concertele lor. Pân\ la urm\m-au l\sat în pace, sf\tuindu-m\ pentru bineles\n\t\]ii mele s\-mi schimb distrac]iile; am promiss-o fac, [i dup\ câteva zile le-am trimis clien]ilormei o nou\ scrisoare, felicitându-i pentru iste]imealor [i sf\tuindu-i s\-[i onoreze la timp obliga]iile.Cam pe atunci îmi cump\rasem o cas\ de vacan]\în Andorra [i, când un necunoscut a f\cut s\sar\ în aer apartamentul meu de la Paris cu oînc\rc\tur\ de plastic, am s\rb\torit evenimentulasistând la un str\lucit concert al lui Isaac Sternla Bruxelles – care a scrântit-o pu]in spre final –[i a doua zi i-am trimis câteva rânduri. Cumera de a[teptat, Stern a f\cut s\ circule scrisoareape la ceilal]i clien]i ai mei, [i îmi e pl\cut s\recunosc c\ în cursul ultimului an aproape to]is-au ]inut de cuvânt ca ni[te domni, inclusiv înprivin]a îndemniza]iei pe care am cerut-o ca daunede r\zboi.În ciuda necazurilor pricinuite de cei recalcitran]i,trebuie s\ admit c\ sunt fericit; ba chiar revoltalor ocazional\ îmi îng\duie s\ cunosc treptatlumea, [i îi voi fi ve[nic recunosc\tor lui Menuhinpentru un asfin]it miraculos în golful Sydney.Cred c\ pân\ [i e[ecurile m-au ajutat s\ fiu fericitc\ci, dac\ mi-a[ fi putut ad\uga pe list\ [i piani[tii,care sunt cohorte, n-a[ mai fi avut un minut der\gaz. Dar am spus c\ am dat gre[ cu ei [i tota[a cu dirijorii. Acum câteva s\pt\mâni, la re[edin]amea din Andorra, mi-am petrecut timpul f\cândo serie de experimente cu amintirea m\tu[ii, [im-am încredin]at c\ puterea ei func]ioneaz\ numaiîn privin]a acelor lucruri care prezint\ vreo analogie– oricât de absurd ar p\rea – cu viorile. Dac\m\ gândesc la m\tu[a pe când stau [i privesc cumzboar\ o rândunic\, e inevitabil ca aceasta s\ seîntoarc\ la 180 de grade, s\-[i piard\ pentru oclip\ direc]ia, [i s\ [i-o recapete apoi cu unefort. M-am gândit la m\tu[a [i în vreme ce unartist schi]a iute un crochiu în pia]a mare, cu liricemi[c\ri de mân\ în sus [i-n jos. C\rbunele i s-af\cut praf între degete, [i mi-a fost greu s\-miascund râsul v\zându-i expresia stupefiat\. Dar,dincolo de aceste tainice afinit\]i ... În sfâr[it, astae. Nu-i nimic de f\cut cu pianele.Avantaje ale narcisismului: tocmai au anun]atc\ vom ajunge într-un sfert de or\, [i pân\ la urm\e limpede c\ m-am distrat grozav scriind paginileastea pe care le voi distruge ca întotdeauna înaintede aterizare. Îmi pare r\u c\ trebuie s\ m\ ar\tatât de aspru cu Milstein, un artist admirabil,dar de data asta e nevoie de o înv\]\tur\ de mintecare s\ semene teama în clientel\. Întotdeaunaam b\nuit c\ Milstein m\ crede un [arlatan, [ic\ puterea mea nu înseamn\ pentru el altcevadecât efemerul rezultat al sugestion\rii. Constatc\ a încercat s\-i conving\ pe Grumiaux [i pe al]iis\ se revolte pe fa]\. În fond se poart\ ca ni[tecopii, [i trebuie s\ fie trata]i ca atare, îns\ de dataasta pedeapsa va fi exemplar\. Sunt gata s\-i stricconcertul lui Milstein de la bun început; ceilal]ivor afla cu amestecul acela de bucurie [i groaz\propriu breslei lor, [i vor atârna vioara în cui cas\ spun a[a.Iat\ c\ ajungem, avionul începe s\ coboare.De la cabina de comand\ trebuie s\ fie impresionants\ vezi cum p\mântul pare a se îndrepta amenin]\tor.Îmi închipui c\, în pofida experien]ei lui,pilotul trebuie s\ fie pu]in încordat, cu mâinileîn]epenite pe cârm\. Da, era o p\l\rie roz cu borurimari, m\tu[ii îi venea atât de...(1955)Prezentare [i traducere deTudora {ANDRU MEHEDIN}ICu Salman Rushdiela un pahar de vinUNA noiembrie a agonizantului an 2009 a fostLincendiar\, vulcanic\ în ce prive[te cultura.Aceast\ Cenu[\reas\ care se tot lamenteaz\c\ e ignorat\ a tr\it un soi de prerevelion, oexplozie de fântâni de artificii arteziene : valuride festivaluri de lung metraj, de scurt metraj,de teatru na]ional [i interna]ional la metru [ila kilometru, de cânt\re]e chele, de muzic\ veche[i ultranou\, de dans, de marionete, de elevate colocviide literatur\, de nobelomanie hertamüllerian\ etc.Totul pe fundalul cvasiamenin]\tor al Târgului Gaudeamus,care se tot apropia cu înv\lm\[eala, vânzoleala haosuluilivresc: lans\ri concomitente, din care nu auzi decîtcrâmpeie întrerupte de ]ipete isterice de trompet\,grote cu comori de c\r]i pe care le vrei [i ,,[i nu lepo]i.“ {i în aceast\ atmosfer\ compact de rarefiat\, iat\înc\ un ,,eveniment cultural“: Editura Polirom a avutmeritoria ini]iativ\ de a-l invita pe Salman Rushdie.(Sepronun]\ Ru[di, cu ,,u“ de la u[\, [i nu Ra[di, cum îispuneam noi.) Cel mai mediatizat scriitor al secolului,tr\gînd dup\ el o poveste senza]ional\, conceput\parc\ de imagina]ia lui fabuloas\, cel mai controversaterou din Povestea a dou\ lumi, [i, totodat\, unul dintrecei mai buni (premiat [i suprapremiat, înnobilat de ReginaAngliei etc.).Emo]ii pe mine, traduc\toarea uneia dintre celemai bune c\r]i ale lui, P\mântul de sub t\lpile ei. ,,Cum o s\-i fac fa]\? „Editura Polirom a avut amabilitatea s\ m\ invite lao discu]ie a lui Rushdie cu cititorii, la Teatrul Odeon,urmat\ de o ,,cin\ intim\“, la care am participat. Discu]iilecu cititorii s-au produs prin bile]ele cu întreb\ri scrise,adunate din sal\, care îi erau traduse lui Rushdie, iarr\spunsurile lui erau, la rîndul lor, traduse în român\.Sistem cam greoi, cu dezavantaje: scris ilizibil peunele bilete, microfoane bâlbâite, beh\ite, mediatori pu]inobosi]i. Mai avusese loc o intâlnire cu presa, tot cu cascadede întreb\ri [i r\spunsuri. Prima întrebare din sal\, venit\de la Simona Sora, a sunat inteligent [i se baza pe un jocde cuvinte care, din p\cate, i-a sc\pat traduc\toarei (foartebun\ de altfel): ,, Dac\ Rushdie nu se simte dezorientatpentru c\ a pierdut Orientul“. Bâzâial\ în sal\, pentru c\lumea era avid\ s\ aud\, pentru a nu [tiu câta oar\, istoriacondamn\rii lui la moarte, senza]iile condamnatului,pove[tile cu gardienii, senza]iile eliber\rii sau, cititoriimai cultiva]i, problemele, dilemele, sursele de crea]ieale autorului. Mai tîrziu, la cin\, mi-a m\rturisit c\ dou\dintre întreb\ri l-au amuzat: ,,Cum s-ar defini singur întrundic]ionar al scriitorilor contemporani?’’ R\spunsul afost (aproximativ): ,,Ca un povestitor foarte bun, care[tie s\ sesizeze [i s\ extrag\ mirajul [i magia existen]ei[i care crede c\ impulsul primordial al vie]ii e iubirea“.A doua întrebare amuzant\ ]inea s\ afle dac\ la cei [aizeci[i ceva de ani ai lui, scriitorul a putut s\ tr\iasc\ „pe viu“pl\cerile descrise în cartea Seduc\toarea din Floren]a .R\spunsul a fost un Yes categoric, rostit ferm [i r\spicat.Dup\ un scurt concert, a urmat ,,cina intim\“ , la ocram\ elegant\, ,,pseudoautentic\“ de la [osea. M-amtrezit a[ezat\ chiar lâng\ Rushdie. Ipocrit\ [i, oarecum,complexat\, m-am oferit s\ cedez locul meu de onoareuneia dintre fetele tinere [i frumoase prezente în grup(printre care se num\ra [i acea Giocond\ enigmatic\,Monica Bârl\deanu, buna [i apreciata lui prieten\). Foartegentleman, Rushdie m-a asigurat ( el [tie cît de sincer),c\ prefer\ compania traduc\toarei. A[a c\ am petrecutaproape dou\ ore cu Salman Rushdie la o ]uic\ ( multi-a mai pl\cut!) [i la un pahar de vin ro[u. Un Rushdie,, în halat [i papuci“. Fizic e destul de obi[nuit: b\rbu]\- cheliu]\ – burtic\ - dar ni[te ochi scormonitori - de[ilascivi - care te p\trund de dup\ lentile, [i un nas ,,orientalîncovoiat“, care pare s\ adulmece totul. I-am comunicatobserva]ia mea c\ în unele fotografii are o min\ oarecumdemonic\ [i mi-a r\spuns c\ [tie, e vorba de un trucfotografic, publicitar, pe care, pîn\ la urm\ l-a acceptat.De la bun început mi s-a plâns c\ a fost literalmentesc\ldat în b\i de întreb\ri [i r\spunsuri, c\ a fostasfixiat de interviuri [i m-a rugat s\ discut\m despreorice, numai despre fatwa [i despre crea]ia lui, nu. Înschimb mi-a pus el mie întreb\ri legate de munca meala traducerea lui. I-am dest\inuit c\ au fost pasaje în carem-am îndr\gostit de el – adic\ nu propriu–zis de el, cide personajul Rai, care e, probabil, o proiec]ie a lui.Mi-a m\rturisit c\ în toate personajele sale, masculinesau feminine, pozitive sau negative, toarn\ cîte pu]in dinel [i din biografia lui. {i i-am ad\ugat c\ în alte pasajel-am urît, pentru c\ m\ `mpingea s\ fac un slalom de lacele mai elevate culmi nirvanatice, la rock’n roll. De lasublim\ri [i imacul\ri, la bordeluri [i forma]ii de [antan.Mi-a explicat c\ el execut\ permanent acest slalom, care]ine de îns\[i structura lui [i se simte,,acas\“ în ambelelimburi.A recunoscut c\ e un bon viveur, c\ruia îi plac multfemeile, vinul bun, sportul, muzica rock.- Cum v\ sublima]i, cum trece]i de la aceste atrac]iiterestre la mirajul [i atmosfera uneori transcendental\a c\r]ilor dvs? (n-am putut s\ nu-i pun întreb\ri, suntfemeie).Mi-a r\spuns c\, în a[a-zisul lui realism magic, încearc\s\ descâlceasc\ misterele vie]ii, ori via]a e un amalgamde terestru [i celest - trebuie doar s\ recuno[ti procentajele.Cînd au sosit ineluctabilele sarmale, i-am atras aten]iac\ sunt umplute cu carne de porc. M-a asigurat c\ îi estestr\in\ orice supersti]ie sau tradi]ie religioas\ [i c\ m\nînc\frecvent carne de porc. Se ferea doar în fa]a bunicii lui,care nu era religioas\, dar respecta tradi]iile. Apropo decarnea de porc, mi-a povestit ceva dr\gu]. În Israel seprevede strict în Thora sau în Talmud c\ pe P\mântul}\rii Sfinte e interzis\ carnea de porc. {i cum Israelulare azi o industrie dezvoltat\ de mezeluri [i preparateporcine, fabricile [i laboratoarele respective au fost cl\ditepe ni[te piloni sau ]\ru[i inal]i, care le separ\ de p\mânt.L-am mai întrebat dac\ crede în reîncarnare [i dac\da, ce i-ar pl\cea s\ fie într-o via]\ viitoare: unp\ianjen sau o starlet\ de Bollywood? Nu crede în nicio form\ de via]\ viitoare, dar crede c\ dac\ ar exista, i-ar pl\cea s\ fie tot Salman Rushdie. ,, {i a]i repetatoate gre[elile [i p\catele din via]a de acum?“ ,,Da, cuexcep]ia unor rela]ii personale legate de femei“. ,,A]iscrie din nou Versetele Satanice?“. „Da, pentru c\cred în ce am scris. Dar a[ fi mai atent la gustul cititorilor.Cînd le-am scris, teama mea de baz\ era doar s\ nu ratezdin punct de vedere literar.“ ,,{i a]i alege Orientul sauOccidentul?“ ,,Ambele, a[ face naveta.“În leg\tur\ cu reîncarnarea i-am reprodus un bancvechi, în vog\ pe vremea lui Ceau[escu. Cînd m\cel\riileerau goale ca ni[te cochilii de scoic\ [i carnea era lanoi fata morgana, circula întrebarea : ,, Care este culmeametempsihozei?“ R\spuns: ,,Reîncarnarea m\cel\riilor.“L-a amuzat enorm bancul [i l-a notat, ca s\-l spun\mai departe. L-am mai întrebat cum poate un scriitormare s\ se men]in\ egal cu el însu[i. Crea]ia e o pant\abrupt\, mi-a r\spuns, [i trebuie s\ înve]i s\-]i men]iiechilibrul, dar la un moment dat, e inerent s\ aluneci lavale. E con[tient c\ Seduc\toarea... nu-i la în\l]imeac\r]ilor lui din tinere]e. Dar urm\toarea...!Am evitat s\ discut politic\, am adulmecat îns\ lael o boare de stânga. Anglicizat pîn\ în m\duvaoaselor (maniere foarte gentlemanlike, u[or atinse deonctuozitatea oriental\), îi displac americanii, de[iactualmente e profesor la o universitate american\.La desp\r]ire, dup\ mult\ tr\nc\neal\, i-am spus:,,Dinp\cate, toate lucrurile frumoase au un sf\r[it.“- Ba nu, a ripostat, au un mijloc (a middle). Nevom mai întîlni.- Într-o viitoare reîncarnare?-Nu. Aici la Bucure[ti.Voi reveni în actuala reîncarnare.Antoaneta RALIANRomânia literar\ nr. 50 / 18 decembrie 200927