Cioran coresponden]a cu Wolfgang Kraus In memoriam Milorad ...

a c t u a l i t a t e aMemoria redivivaOrice r\u e înspre bine. Decizia mioap\, luat\ de dou\comisii, de a lipsi revista MEMORIA de subven]ii de tip\rire,a declan[at în ]ar\ un lan] de reac]ii de sprijin. Rezultatul afost reapari]ia revistei în acela[i format, cu aceea[i redac]ie(redactor-[ef: Micaela Ghi]escu, redactor coordonator: GheorgheDerevencu, secretar general de redac]ie: Ion Drescan, viziuneagrafic\: Mircia Dumitrescu, tehnoredactare computerizat\:Oana Matei, secretariat: Florica Ciocea) [i cu un sumar dublu.Spicuim un fragment din editorialul num\rului 3-4 din 2009:„La semnalul de alarm\ tras de revista noastr\, au s\rit s\ne îmb\rb\teze prieteni de aici [i de peste hotare, iar sprijinb\nesc efectiv am primit de la un de]inut politic [i de la orfanulunui de]inut politic. Generozit\]ii acestora i se datoreaz\apari]ia num\rului dublu de fa]\. Iar pentru anul 2010, al]idoi fii de fo[ti de]inu]i anticomuni[ti au promis s\ ne ia subtutela institu]iilor pe care le conduc. Nu putem s\ nu remarc\mc\ niciunul dintre ei nu face parte din clanul marilor îmbog\]i]iai tranzi]iei, iar institu]iile respective nu sunt dintre celecare dispun de fonduri de suspect\ exorbitan]\. Generozitatealor – [i implicit recuno[tin]a noastr\ – sunt cu atît mai mari.Ne îndrept\m gratitudinea [i c\tre cele dou\ mari doamneale continu\rii luptei anticomuniste – Ana Blandiana [i DoinaJela –, c\tre neobositul campion al acestei lupte, CiceroneIoni]oiu, [i c\tre conducerea AFDPR, care au ad\ugat autoritateavocii lor la zbuciumul nostru de agonie. {i nu am vrea s\omitem, din lista celor c\rora Memoria le r\mîne îndatorat\,presa scris\ [i vorbit\ (România liber\, Observatorul cultural,România literar\, Radio România Cultural, Curierul deVâlcea, Spa]ii culturale – Râmnicu S\rat, C\minul Românesc– Elve]ia, [i cu siguran]\ [i alte titluri de care nu am luatcuno[tin]\) care [i-au avertizat prompt cititorii [i ascult\toriiasupra pericolului în care ne aflam.“ Sperînd c\totu[i institu]iile statului vor g\si fonduri pentru sprijinireaacestei reviste simbol, Cronicarul ureaz\ revistei Memoriaapari]ie îndelungat\ [i sigur\.Seara Alexandru TomescuNu de mult, la Teatrul Act a fost „Concertul de la ora19. Festivalul Tinerii [i Muzica“, a patra edi]ie. Pu]ini amcrezut, la început, în aceast\ idee. Am fost sceptici c\ muzicaî[i va face loc, a[a cum se cuvine, în m\runtaiele ora[ului,c\ oamenii vor înv\]a drumul, c\ vor coborî într-un locunde au fost obi[nui]i doar cu teatrul. Tenacitatea luiMarcel Iure[ de a cump\ra pentru Teatrul Act un pian Steinway– ceva ce mi s-a p\rut o bizarerie mult\ vreme – o dat\ ce[i-a atins scopul, pianul exist\ [i îi bucur\ enorm atît pemuzicieni, cît [i pe ascult\tori, a purces la alt proiect, acestacu muzica. Pentru care a g\sit [i omul potrivit: Delia Pavlovici,un pianist important, un profesor cu voca]ie, cu c\ldur\, unom de o calitate moral\ [i profesional\ cu totul excep]ional\.Din fantezia lor s-a n\scut, a[a cum mai povesteam [i înal]i ani, un Festival care îi aduce împreun\ pe cei mai importan]imuzicieni, fie studen]i la Conservator, fie proasp\t absolven]i.O alt\ ctitorie. Structura Festivalului s-a nuan]at [i s-a îmbog\]itde la an la an, au fost invita]i [i jazzmani, [i duo-uri sautrio-uri în vog\ – îmi vine iute în minte concertul sus]inutde violonistul Alexandru Tomescu [i pianistul Horia Mihail,tineri de prestigiu. Ideea ca pu[tii de la [colile de muzic\ –de data asta [i de la cîteva [coli de muzic\ din ]ar\ – s\ fieasculta]i, s\ fie cunoscu]i [i s\ intre într-un anumit circuit, mise pare formidabil\. Dincolo de concursurile consacrate.Ce s\ mai vorbim atunci cînd le sim]i bucuria c\ pot s\ ating\un astfel de pian! Nu se mai dau du[i, stau [i cînt\, mult dup\sfîr[itul programului, tot ce [tiu sau au în repertoriu în acelmoment. JuniorAct, a[adar, s-a dovedit un cî[tig imens pentruelevi, pentru profesorii lor, pentru metodele folosite, pentruun studiu comparativ adev\rat.ochiul magicEdi]ia aceasta mi s-a p\rut a[ezat\, solid\, grea, [i prinnume, [i prin valoarea repertoriului gîndit de muzicieniiconsacra]i. Seara ALEXANDRU TOMESCU a fost, pentrumine, un dar. Un cadou pe care sufletul meu l-a primit deschis.Nu multe seri ca acestea sînt într-un Festival, oricît de faimosar fi el. Inteligen]a lui Alexandru Tomescu înso]e[tetalentul lui, sensibilitatea special\ pe care o are, felul în careîi pas\ de muzic\, de ce se întîmpl\ acut în jurul lui. Nonconformistcu m\sur\, atent la cuvînt [i la imaginile pe carele construie[te cu el, Alexandru Tomescu are o libertateinterioar\ autentic\, profund\, u[or atipic\. De la Bach [iProkofiev, la Paganini, Ysaye, Bacewicz drumul a fost [i unulspiritual. Fiecare poveste muzical\ era precedat\ de unapersonal\, emo]ional\ [i subiectiv\, o experien]\ înc\rcat\de sensuri [i în leg\tur\ direct\ cu ce urma s\ cînte. Un prologcu cuvinte pentru piese muzicale minunate. Fiecare detaliudeschidea înc\ o fereastr\ spre lumi [i zboruri infinite. Eraceva normal în felul lui de a vorbi o limb\ român\ impecabil\,expresiv\ ca [i corpul lui acoperind vioara. La Ciacona luiBach mi s-a p\rut c\ mizeria din jur a disp\rut. C\derizoriul [i-a epuizat resursele pentru un timp. C\ generozitatea[i c\ldura din ochii celor din jurul meu i-au luat locul. Salaa fost inundat\ de întuneric. {i scena la fel. O singur\lumin\ c\dea, ireal, peste trupul muzicianului [i pestevioara lui. Nimeni nu mi[ca. Mi se p\rea c\ nici nurespir\m ca s\ nu tulbur\m aceast\ împreunare tainic\ [isfînt\. Le priveam umbra pe lemnul scenei. Un semn graficca o liter\ japonez\. Esen]\ [i mister. Poveste [i dumnezeire.Alexandru Tomescu [i vioara lui Stradivarius au a[ezat înmine binecuvîntarea muzicii lui Bach. Taina de a putea s\fim, totu[i, împreun\, ascultînd miracolul sunetelor.Emo]ia de a descoperi bucuria cu care un artist, mare,foarte mare, se d\ruie[te muzicii [i nou\, tuturor, atît deaproape. Atît de firesc. Mîinile lui pluteau u[or ca cele aleMaiei Plise]kaia. Sim]eam aerul cum se înfioar\ la fiecaremi[care, la fiecare sunet. M-am gîndit la Ion Voicu, la cei careau mai cîntat pe aceast\ vioar\, la vibra]iile [i pove[tile lor.La modestie, har [i smerenie. La Paradis. Afar\, la suprafa]\,Infernul. (M.C.)Pre]ul fericiriiNum\rul 7-12 pe 2009 al revistei SECOLUL 21 cuprindeun capitol dedicat celui care a devenit, spre sfîr[itul vie]ii,„smeritul monah Nicolae de la Rohia“, îmbog\]ind profilulc\rturarului prin texte de Alexandru Paleologu, AlexandruBaciu [i Ioan Pintea, dar [i prin cîteva documente inedite.Cronicarul a citit cu voluptate gîndurile conului Alecu desprefilozoful francez Alain (pe numele întreg Emile AugustChartrier: 1868-1951): „Gînditorul acesta, care în multemii de pagini nu a scris nici un rînd de prisos, este un artistde prim\ for]\, posesor al unui stil extraordinar. Nici nu sepoate altfel: nimic de folos durabil nu se poate face f\r\ unmare stil. Iar opera lui Alain e mai presus de toate o oper\util\, o oper\ de superioritate pedagogic\ cum au fost totdeauna[i cum nu pot s\ nu fie c\r]ile de clasic\ în]elepciune. […]Opera lui înva]\ c\ fericirea e esen]ialmente o problem\ deinteligen]\ [i de curaj, adic\ de luciditatea de a discerne [anseleîn cotidian [i a îndr\zni s\ decizi în consecin]\; c\ nutrebuie dispre]uit efemerul, fericirea fiind f\cut\ din «eternit\]ide o clip\»: c\ fericirea nu e o plea[c\ omogen\, l\b\r]at\ca aluatul, adic\ nu o himer\ a insatisfac]iei [i a min]ilorlene[e, nici a vanit\]ii [i resentimentelor, ci e o dificil\ [i aprig\virtute (ajutat\, fire[te, [i de noroc) care se pl\te[te. Pre]ulei e foarte mare, dar e o nebunie a-l refuza.“O institu]ie profitabil\Aap\rut nr. 1 al REVISTEI ROMÂNE DE CONSERVARE{I RESTAURARE A C|R}II, publica]ie de specialitateeditat\ de Biblioteca Na]ional\ a României. Ea se adreseaz\înainte de toate speciali[tilor, dar prezint\ interes pentru to]icei care iubesc lumea bibliotecilor, cu volume vechi [i noi,periodice [i fotografii, h\r]i [i gravuri, stampe [i pergamente.Directoarea revistei, Mariana-Lucia Nesfântu, ea îns\[i ocunoscut\ specialist\ în recondi]ionarea tip\riturilor [imanuscriselor, [i-a asigurat colaborarea unor autori cu experien]\în domeniu. Iat\ câteva extrase din sumar, edificatoare:Aurelian-C\t\lin Popescu: Evolu]ia conceptului de conservarea patrimoniului documentar, Doina Hendre Biro: Aspectelegate de conservarea c\r]ilor la Batthyaneum. Studiu de cazal unor lucr\ri din sala Temesvàry, Wolfram G. Theilemann:Conservarea preventiv\ în depozitul Arhivei Centrale aBisericii Evanghelice de Confesiune Augustan\ din România,Sibiu, Adriana Dumitran, Importan]a conserv\rii preventivea materialelor fotografice din Arhiva Istoric\ a Colec]iilorSpeciale, Florea Oprea, Restaurarea cernelurilor [i miniaturilor,Claudia Condruz, Interven]ie conservativ\ asupra unuiincunabul de secol XV, Cristina-Camelia Ghi]escu, Conservarea[i restaurarea unor stampe de epoc\ din colec]iile MuzeuluiOlteniei etc.Demn de remarcat este faptul c\ lansarea noii publica]iia avut loc în cadrul celei de-a XII-a edi]ii a Zilelor BiblioteciiNa]ionale a României, care a cuprins, printre altele, unsimpozion dedicat lui Constantin Noica (moderator: Ion DanErceanu). La simpozion, deschis de Elena Tîrziman, directorgeneral al Bibliotecii Na]ionale a României, au mai luatcuvântul Theodor Paleologu, Constantin Vi[inescu, SorinVieru, Aurelia Mihailovici, Nicolae Noica, Sebastian Grama,I.C. Rogojanu, Alexandru Lancuzov [i mul]i al]ii, inclusiv– surpriz\ pl\cut\ pentru Cronicar – colegii no[tri Sorin Lavric[i Alex. {tef\nescu.Biblioteca Na]ional\ a României este în momentul defa]\ una dintre cele mai active [i mai profitabile (din punctde vedere cultural) institu]ii ale ]\rii.CronicarTalon de abonare `ncep`nd cu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .abonament trei luni (13 numere) - 50 leiabonament [ase luni (26 numere) - 96 leiabonament un an (52 numere) - 195 leiAbonamenteNume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prenume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .str. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . nr. . . . . . bl. . . . . . sc. . . . . . et. . . . . . ap. . . . . . .sector. . . . . . . localitate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . cod po[tal. . . . . . . .jude]. . . . . . . .telefon . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .România literar\~ncep`nd cu 1 ianuarie 2009, abonamentele se `ncheie exclusiv prin Zirkon Media! ~n acestscop, v\ rug\m s\ completa]i [i s\ trimite]i talonul de abonare pe adresa: Zirkon Media S.R.L.,str. Pictor Hârlescu, nr. 6, sector 2, Bucure[ti, 022195. Tel.: (021)-255.19.18, (021)-255.18.00.Plata se face prin mandat po[tal sau prin Ordin de plat\ `n contul:RO14 RNCB 0089 0037 2253 0001 - BCR - Th. Pallady.Pentru institu]iile bugetare contul este: TREZ 7035 069X XX00 1197 - Trezorerie/sector 3.Cititorii din str\in\tate sunt ruga]i s\ trimit\ mandat po[tal `n valoare de 230 euro sau300 USD pentru un an. V\ rug\m s\ trimite]i prin po[t\ o copie a mandatului [i adresa dumneavoastr\complet\.Pentru abona]ii din ]ar\ [i din str\in\tate care au `ncheiat `n anii trecu]i abonamentedirect la redac]ie, r\m`ne valabil\ adresa: dir. adm. Valentina Vl\dan, Funda]ia Românialiterar\, Calea Victoriei 133, sector 1, Bucure[ti, cod 010071, OP 22.