Cioran coresponden]a cu Wolfgang Kraus In memoriam Milorad ...

a c t u a l i t a t e aFrânturi lusitaneDedulciri lisabonezeLA CAP|TUL unui an am\rât, ce tem\“îndulcitoare“ a[ putea g\si pentru Frânturilelusitane? În genere, voiajorilor ajun[i prinLisabona li se propune s\ deguste pr\jituratradi]ional\: pastelo de Belém. Secretul prepar\riisale e perpetuat, de la inaugurarea laboratorului[i localului aferent în 1837, printr-un fel de ritualconspirativ. Doar câ]iva mae[tri cofetari au acces înOficina do Segredo, unde e ascuns\ vechea re]et\. Eidepun jur\mânt c\ nu vor divulga pre]ioasa formul\.Zilnic sunt confec]ionate câteva mii de asemenea pr\jituri.Întrucât trebuie consumate proaspete, se subîn]elege c\se [i vând.Cofet\ria î[i men]ine aspectul ini]ial: pere]i decora]icu azulejos (faian]a alb-azurie specific lusitan\), mobilieralb, o antediluvian\ ma[in\ de calculat, vreo cinci saloanedosite dup\ tejgheaua de la intrare. Aici se st\, aproapeîntotdeauna, la coad\. Única Fábrica dos Pasteis deBelém (denumirea complet\ a firmei) e pozi]ionat\ cumnu se poate mai profitabil: între palatul preziden]ial [ifabuloasa M\n\stire a Jeronimilor, nu departe de Turnuldin Belém – simbol na]ional, recent uzitat în beneficiulde imagine al Tratatului Uniunii Europene. Turi[tii maipu]in aviza]i î[i cump\r\ delicatesa de la tejghea. E îns\preferabil s\ prinzi un loc la vreuna dintre mese – strâmte,ca în majoritatea localurilor lisaboneze. Nu de alta, darprintre caracteristicile ce singularizeaz\ acest produsculinar e [i un anumit nivel de înc\lzire. Turtele rotunjoareau con]inut [i foietaj asem\n\toare Kremschnitt-ului [isunt livrate direct de la buc\t\rie. Nu mai r\mâne decâtca beneficiarii s\ le pudreze cât mai generos cu scor]i[oar\,aflat\ la discre]ie în recipiente de forma unor c\nimetalice. Am zis scor]i[oar\? Inevitabil urmeaz\ oreferin]\ la rolul istoric al descoperitorilor portugheziîn r\spândirea periplanetar\ a mirodeniilor. În secolulal XVI-lea, Portugalia de]inea monopolul comer]uluicu scor]i[oar\ (canela). Un kilogram valora 10 gramede aur. Datorit\ aromei sale dulci, devenise rapidunul dintre cele mai c\utate ingrediente culinare exotice.Cultivat\ în teritorii din sfera descoperirilor lusitane –Ceylon (Sri Lanka), Brazilia, Indonezia – se utilizeaz\m\cinat\, dar [i sub form\ de tubule]e prin care se soarbecafeaua. Apropo: b\utura de acompaniament predilect\pentru pastelo de Belém e cafeaua, dar în cazul acesteiaîncreng\turile luso-braziliene sunt prea complicatepentru a fi elucidate în rubrica de fa]\.Ca desert la asemenea dedulciri, traduc dou\ “[tiri“din s\pt\mânalul de satir\ politic\ O Inimigo Público(=Inamicul Public), editat de cotidianul Público.Dac\ n-am adus scor]i[oara în Europa [i nu ne-amcalificat la Mondialul de fotbal (tem\ crucial\ a societ\]iiportugheze contemporane), în schimb suntem printrena]iunile cu cel mai dezvoltat sim] al humorului. A[adar,v\ invit s\ degusta]i dou\ mostre din omoloaga lusitan\(mai sub]iratic\: doar opt pagini) a Academiei Ca]avencu:“Diverse ONG-uri interna]ionale [i politicieni de stângaportughezi se felicit\ în aceast\ s\pt\mân\ pentruprogresul semnificativ în domeniul Drepturilor Omuluiînregistrat în Arabia Saudit\, unde un pedofil de 22de ani va fi mai întâi decapitat [i abia dup\ aceea crucificat.«Chiar s\pt\mâna trecut\ un traficant de droguri afost strangulat cu o funie [i abia dup\ aceea ciopâr]it[i dat la câini, ceea ce reprezint\ o dovad\ remarcabil\de apropiere de marile valori umaniste din parteaunor na]iuni islamice», a explicat Miguel Portas (politicianportughez cu vederi stângiste, n.m.). Din acest motiv,Portas sus]ine aderarea Arabiei Saudite la UE. «Mailipse[te de îndeplinit o mic\ exigen]\, [i anume judecareasuspectului înainte [i nu dup\ decapitare [i crucificare»a mai ad\ugat eurodeputatul.“ Sub titlul Guvernulucrainian amenin]at prin scrisoare din partea Rusieicu t\ierea gazului peste 10 zile, cititorii sunt informa]ic\ “Ucraina se afl\ din nou în dificultatea de a pl\tiMoscovei distribu]ia de gaz. În consecin]\, primulministru rus Vladimir Putin a amenin]at cu noi sanc]iuniaceast\ ]ar\, fost satelit [i fost\ anten\ parabolic\comunist\. Inimigo Público a descoperit c\ VladimirPutin a transmis deja la palatul preziden]ial ucrainiano scrisoare con]inând valoarea facturii de gaz ce trebuiepl\tit\ Rusiei, felul consumului, data consumului, bazade facturare [i un extras complet al ultimei citiri acontorului de gaz, inclusiv valoarea taxei contorului rus[i data limit\ de plat\, socotit\ la 10 zile dup\predarea scrisorii c\tre pre[edintele ucrainian, dup\care, în caz de neachitare, se va t\ia gazul. Pre[edinteleucrainian a mai primit, al\turi de factura de gaz, facturilede lumin\, ap\ [i cablu, servicii furnizate tot de Moscova.“V\ urez ce mi-a[ dori [i mie: un an nou ceva mai dulce,dac\ s-ar putea…Virgil MIHAIURomânia literar\ nr. 50 / 18 decembrie 200930Prin anticariateVizit\...NE-A OCOLIT – [i m\ gîndesc, dat fiindmomentul, în primul rînd la pretextul narativdin Poveste de Cr\ciun – tema trecutuluimusafir.Personajele literaturii noastre maivechi sau mai noi primesc rar, cînd nudeloc, vizite care s\ le rea[eze, spre bine sauspre r\u, existen]a. Dau, îns\, vreo dou\ exemple,dintr-un inventar pîndit, de bun\ seam\, de lacune.Un astfel de „ales“, ce are parte de o vizit\ totaldeosebit\ de comic\ria cu dulcea]\ în galo[i, esteStavrache, din În vreme de r\zboi. La început, Stavracheîi a[teapt\ „cu inima s\rit\ pe musafirii de noapte“,tîlhari care umblau s\ prade gospod\riile din împrejurimi.Prime[te, în schimb, vizita [i m\rturisirea frate-sumai mic, popa, capul nelegiui]ilor. Pe care-l scap\trimi]îndu-l la oaste. Dou\ scrisori, una a lui, voluntarulIancu Georgescu, alta cu slov\ str\in\, îl vestesc c\bravul tîlhar a luptat [i a c\zut la Plevna. Iar negustorulse face, cu gr\bire, st\pîn pe averea lui. Popa „venea,din cînd în cînd, de pe alt\ lume, s\ tulbure somnulfratelui s\u“. De dou\ ori apare ca o n\lucire, [i pîn\la urm\ se arat\ în carne [i oase, de la drum, s\-ispun\ c\ ultima scrisoare a fost o glum\. E, într-unscenariu tragic, o moarte de comedie. {i toat\ac]iunea ar putea fi o poant\ bun\, dac\ Stavrache n-arfi p\r\sit, deja, conven]ia, devenind un punct fix, ]intuitde o obsesie, într-o lume par excellence mutabil\.„Nu bei [i dumneata cu noi?“, întrebare-cheie în societateade egali a lui Caragiale, nu ob]ine efectul scontat, acelaal reintr\rii în joc. În definitiv, fratele Iancu e un Mitic\lefterit (de soart\, de femei, cine [tie...), care pleac\ lavîn\toare de lei. Nimic neobi[nuit, doar c\ cel carebruscheaz\ conven]ia e Stavrache. Lini[tea lui, cî[tigat\prin hazard, i se pare atît de fireasc\, încît r\sturnareade situa]ie îl înnebune[te.Evident, în logicalumii c\reia îi apar]ine,Stavrache gre[e[te. Cums\ crezi c\ roata nu seîntoarce, c\ un cî[tigconjunctural n-o s\ fie,într-un fel sau altul, luatînapoi? Replica final\ afratelui, care atîrn\ [i elde-un fir de a]\ („dac\pîn\ poimîine n-amcincisprezece mii, trebuies\ m\-mpu[c...“), dar sep\streaz\ în registrulcomic („neic\! s\ nu carecumva s\ m\ la[i“ sun\exact ca implor\rile dinO scrisoare pierdut\), „n-am noroc!“, d\ cheia problemei.Stavrache desfide norocul, zeul tutelar al lumii lui. Elî[i ia m\suri, consult\ avoca]i, caut\ s\ se asigure. Cînd,de fapt, ar trebui s\ se împace cu gîndul c\, orice-arface, nu de]ine controlul, acela[i gînd care-l înnebune[te[i pe Anghelache. Dac\ tîlcul acestei vizite a trecutuluiîntrupat ar fi morala, atunci Stavrache, cel în stare s\p\lmuiasc\ o copil\ pentru o bucat\ de covrig [terpelit\,ar putea lua calea lui Scrooge, con[tientizîndu-[i l\comia[i devenind un alt om. Îns\, pe de-o parte, lumea luiCaragiale nu are resursele pentru o asemenea schimbarela fa]\ – oamenii ei se transform\ doar cît Ca]avencu,transfigura]i de enteres, iar pe de alta, nu s\-l izb\veasc\pe Stavrache vrea p\rintele lui. Ci, din contr\, s\-lomoare. Consecven]a lui meticuloas\, de om al catastifului,nu se potrive[te în poza de epoc\. R\zboiul e, chiar maimult decît tranzi]ia [i criza pe care le str\bate Caragialecel din schi]e [i comedii, un timp al identit\]ilor glisante,al incertitudinii, în care orice se poate întîmpla. Cums\ reziste psihicul lui Stavrache, pe care întreb\rile f\r\r\spuns („Dar o s\ îndr\zneasc\ s\ se mai întoarc\?“)îl sl\besc înc\ înainte de vizit\? El, care nu-[i joac\viitorul la zaruri, ca to]i confra]ii lui, tipuri mai lejere,mai versatile, nu suport\ tensiunea a[tept\rii. Violen]alui, rud\ cu aceea, inexplicabil\, a lui Anghelache,din seara fatal\, o arat\. A[a încît nu Iancu r\spopitulse r\zbun\ pe Stavrache, ci, dispre]uit, norocul.P\cat... dezvolt\ aceea[i idee, a trecutului carecomplic\ prezentul. P\rintelui Ni]\, înc\ seminarist, ise trage tot de la o glum\. „Fericirea ce-o socotea undrept cî[tigat“ – gre[eal\, iar\[i, în lumea unde totulse prime[te în arend\ – e scurt\. Lung\, în schimb, [ichinuitoare, isp\[irea. Cea mai rotund\ dintre scrierilelui Caragiale, ]inînd bine în mîn\ toate firele, [i aducîndcadre ale trecutului mereu în preajma vie]ii de azi, tr\ie[tepe un bob de r\t\cire. Care nu e alunecarea unui cameleon,care s-ar drege u[or, ci, la fel ca înainte, a unui om a[ezat,chibzuind totul. O lec]ie pe care o d\ superficialitateavoioas\ cump\t\rii mohorîte. Astfel de oameni –cumsecade, în fond, fiindc\ primul gest pe care-l fac[i Stavrache, [i Popa Ni]\ din Dobreni e unul de m\rinimie,dar ros pe dedesubt fie de p\cate trecute, fie de machiavelîcurigîndite în perspectiv\ – nu au ce c\uta într-o lume cevamai pu]in fixat\ într-o idee. Presupunerea Ilenei, dup\ce fratele ei afl\, din gura p\rintelui, negrul adev\r,„prostule! A rîs de tine!... Ai crezut? Nu-i adev\rat!Minte!“, d\ exact m\sura acestei lumi în care se poateglumi cu orice, în care informa]ia este manipulat\f\r\ jen\. Ea gînde[te bine, f\r\ s\ [tie, îns\, ce neclintiriascunde sufletul tat\-s\u. {i el, care nu mai [tie de glum\,fiindc\ a descoperit, cîndva în trecut, latura ei tragic\,e cel care stric\. Miezul înt\rit, ca un plumb de arm\,al lumii lui de oameni u[ori.Cea mai gr\itoare întîlnire dintre superficialitateaa[teptînd binele, bucurîndu-se repede, la prima vedere,[i desf\[urarea, mult mai meticuloas\, a obsesiei,purt\toarea unei pedepse din trecut, e Vizita b\trîneidoamne, a lui Dürrenmatt. Nimic din fericita repunerea lumii pe f\ga[ul ei din Poveste de Cr\ciun. În schimb,o tragedie a nepotrivirii de m\suri cu care via]a e judecat\– pentru unii, e pîine [i prosperitate, pentru al]ii, suferin]\[i onoare – altoit\ pe un mecanism de comedie, carer\scump\r\ trecutul în prezent, l\sîndu-le, [i pe unul,[i pe altul, etern nerezolvate. N-avem, între alenoastre vizite, vreuna care s\-i semene. Marea încurc\tur\de la Caragiale – finalurile celor dou\ nuvele mai curînddescump\nesc, decît împr\[tie tensiunea – pare s\se-apropie, îns\, de acest calambur în care voio[iane[tiutoare a unora nu abate [tiin]a c\nit\ a celorlal]i.Schimbarea total\, [i definitiv\, pe care o vedea Dickense, speran]\ romantic\ pe calapod realist, o sfînt\ naivitate.Cu toat\ cuceritoarea ei frumuse]e.Simona VASILACHE