Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti

să ne îngrijim numai de predarea institutului şi de plecare. Zestrea localului institutului trebue s’o
lăsăm aici statu quo. Biblioteca aflătoare în Colegiu şi achiziţionată pe banii Ordinului, după
părerea mea, lucrul cel mai bun ar fi să o dăruim liceului din Leutschovia; cel puţin în chipul
acesta rămâne urmă morală faptică după activitatea didactică de 40 de ani a Ordinului
premonstratens” (pg. 133).
La 1853 Guvernul ia din mâinile Premonstratensilor liceul din Caşovia, după o
funcţionare de 42 de ani a acestora, pentru motive care sunt evidente din următoarele cuvinte ale
lui R. Farkas: „Guvernul fiind convins despre aceea că Premonstratensii, care au stat totdeauna
în serviciul intereselor patriotice (maghiare! N. A.), nu oferă nici o garanţie în vederea
răspândirii intenţiunilor şi institutelor lui străine” a luat din mâna acestora liceul, declarând că
„nu este aplicat să mai lase în mâinile lor şcoala, ci în conformitate cu interesele de stat, a dispus
ca liceul să fie predat de urgenţă profesorilor laici, ca liceu de stat” (pg. 128).
O soartă asemănătoare aştepta şi liceul din Oradea: Regele hotărâse ca, deodată cu cel din
Caşovia, şi acesta să fie luat pe seama Statului (132). Dar, măsura a rămas în suspensie.
11. Cum se comporta Guvernul maghiar faţă de şcolile susţinute de Ordinele
călugăreşti
Trebuie să se ştie că guvernul maghiar, respectiv cel austriac, – înainte de Transacţiunea
de la 1867 – a procedat totdeauna faţă de şcolile prevăzute de Ordinele călugăreşti prin măsuri
unilaterale. Şcolile fiind de stat, şi călugării fiind simple organe de provedere instituite de stat,
acesta şi-a luat totdeauna măsurile sale aşa cum i-au cerut interesele, fără să întrebe pe călugări
dacă aşa ceva le convine sau nu. Ca un caz tipic de acest gen, lăsăm să urmeze aici rescriptul prin
care Ministerul de instrucţie maghiar a preluat, la 1886, liceul zis „minorit” din Miskolcz.
Rescriptul este adresat Provincialului Ordinului minoritar maghiar.
Iată ordinul ministerial adresat Provincialului:
Prea onorate Domnule Provincial,
„În scopul desvoltării mai ample a liceului romano-catolic din Miskolcz am hotărît
luarea acestui institut de învăţământ sub deplina dispoziţie a mea. În consecinţă, mulţumind
Ordinului minorit pentru serviciile îndeplinite până acum la acest institut, rog pe Prea Onor.
Dv. să recheme, începând cu sfârşitul anului curent pe profesorii minoriţi şi să îndrume pe
directorul institutului să predea la timpul său, pe bază de inventar şi proces verbal, arhiva,
documentele, matricolele, precum şi orice altă avere a institutului, noului director pe care-l voiu
numi. În ce priveşte preluarea sau desocotirea altor eventuale averi, fundaţiuni sau venituri în
legătură cu institutul, în privinţa aceasta voiu lua dispoziţiuni mai târziu”.
Budapesta, 16 Februarie 1886, ss. TREFORT 4
12. Şcolile Ordinelor călugăreşti nu erau în serviciul Bisericii catolice, ci în al
Statului ungar
În întreagă cartea, foarte temeinică, a lui R. Farkas nu se întâlneşte nicio singură dată vreo
aluzie la tendinţele catolice ale învăţământului şi educaţiei date de Premonstratensi. Nici
vorbă de concepţie catolică sau de morală catolică, – nici vorbă de catolicismul universal sau de
credinţa faţă de Papa şi de Sf. Scaun. Singurul obiectiv era: Patria maghiară. Ordinul – zice
Farkas – „şi-a îndreptat forţele sale spirituale şi materiale deopotrivă spre promovarea fericirii
naţionale şi a binelui uman. Facultatea de acomodare a organizaţiei Ordinului premonstratens,
4 Vezi Amand Bajai: Istoria liceului regesc-catolic din Miskolcz 1896. pag. 20 (în ungureşte). – Trefort (Augustin)
era ministrul de instrucţie maghiar.
12