Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti

contopită pe de-a-ntregul cu viaţa naţională maghiară, evidenţiază în întreaga sferă de activitate a
lui şi pe toate arenele, urmele indiscutabile ale unei activităţi binecuvântate” (208).
La Caşovia, de la 1861 încoace „membrii Ordinului premonstratens servesc între păreţii
liceului cauza învăţământului naţional maghiar” (209).
„Institutele de învăţământ ale Ordinului premonstratens, aparţinând tot timpul
supravegherii imediate a Statului, singuraticele corpuri didactice au executat în mod conştiincios
dispoziţiile şi ordinele şcolare pe cari guvernul şi organele lui oficiale li le-au impus cu privire la
modificarea organizaţiei învăţământului, sau în chestiunea educaţiei religioase-morale, a
disciplinei sau a metodelor” (210).
Deci, însăşi educaţia religioasă a tineretului, Premonstratensii o făceau după indicaţiile
guvernului!
13. Câteva date statistice elocvente despre activitatea liceelor susţinute de
Premonstratensi
După însăşi mărturisirea reprezentanţilor săi cei mai autorizaţi, Ordinul premonstratens a
fost aşezat în toate cazurile în regiuni locuite de populaţii nemaghiare, în scopul de a le
maghiariza cu timpul.
Iată această activitate exprimată în câteva cifre statistice luate din Anuarele şcolilor de
Premonstratensi:
La liceul din Leutschovia erau în anul:
1866/7 187 elevi slovaci, 133 germani 40 unguri
1875/6 66 ” ” 101 ” 132 ”
1891/92 20 ” ” 34 ” 135 ”
1917/18 38 ” ” 7 ” 202 ”
Aşadar, în timp de o jumătate de secol, într-un liceu din inima Slovaciei numărul elevilor
slovaci a scăzut cu aproape 400%, al elevilor germani cu aproape 200%, în timp ce numărul
elevilor maghiari (inclusiv evreii, înfăţişaţi ca maghiari) a crescut cu peste 400%.
La liceul din Caşovia în anul 1916 – 17erau daţi ca elevi maghiari 654 inşi, între care 132
israeliţi şi peste 200 de inşi cu nume slovac! Abia 30 erau germani şi 16 inşi slovaci. În inima
Slovaciei! – La liceul din Oradea în anul 1853–54 erau daţi 183 elevi catolici de rit latin, 93
greco-catolici, 17 ortodocşi şi 25 mozaici. – la 1873/4 – 240 latini, 118 greco-catolici, 40
ortodocşi, 125 israeliţi, înfăţişaţi sub aspectul naţionalităţii astfel: 442 unguri, 143 români. Din
158 români, au făcut numai 143, iar cei 125 evrei au fost declaraţi toţi unguri. La 1890–91, 265
latini, 65 gr.-cat., 37 ortodocşi, 87 israeliţi; după naţionalitate: 417 unguri, 75 români – cu 27 mai
puţini decât cum au fost arătaţi prin religie. Aşadar: 20% români maghiarizaţi, plus 87 evrei! La
1906–7: 267 latini, 98 gr.-cat., 23 protestanţi, 142 mozaici, după naţionalitate: 525 unguri, 81
români. Deci, din 121 români – 40 maghiarizaţi, – aşadar circa 33%. Plus alţi 142 evrei, – tot
maghiari.
Aceasta-i opera „religioasă” a Premonstratensilor în epoca ungurească.
În ce priveşte pe elevii greco-catolici, P. Cséplö spune următorul lucru, vrednic de ţinut
în seamă şi de autoritatea de stat şi de conducerea bisericii greco-catolice: „Greco-catolicii erau
supuşi la aceleaşi obligaţiuni ca şi romano-catolicii: învăţau împreună religia, ascultau împreună
predicile, mergeau împreună la biserică” (pg. 73).
13