29.11.2012 Views

Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti

Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti

Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

„Cu cât este mai mare pericolul care se îngrămădeşte din toate părţile şi apasă asupra<br />

Patriei noastre, cu atât mai mare însufleţire şi hotărâre trebue să fim gata spre jertfa pe care<br />

patria primejduită o cere dela noi” (pag. 118).<br />

6. Premonstratensii în serviciul idealurilor naţionale maghiare<br />

Trebuie să subliniem faptul că Premonstratensii, deşi instituiţi pentru scopurile<br />

Împărăţiei, în realitate au servit cu o conştiinţă tot mai vie, interesele naţionale ale Ungurilor,<br />

fiind uneori chiar ostili pe faţă tendinţelor Vienei. Vorbind despre rolul Premonstratensilor în<br />

epoca „luptelor pentru libertate” din anii 1848/1849, R. Farkas scoate în relief atitudinea<br />

naţional-maghiară răspicată a lor, într-o vreme când ei, „ca părţi ale Naţiunii au stat cu credinţă<br />

strajă la interesele Naţiunii şi ale <strong>Ordinul</strong>ui, dar acestea erau astfel de vremuri, în care era greu să<br />

poţi fi deodată şi bun patriot şi bun călugăr, din cauză că interesul patriei reclama integral pe<br />

fiecare om” (pag. 97).<br />

Apreciind activitatea şi obiectivele prepozitului Bernat, acelaşi R. Farkas aminteşte că<br />

acesta a făcut din prepozitura de Jasovia centru tuturor Premonstratensilor din monarhie: „Ca<br />

prelat cu puternică simţire maghiară şi-a pus în joc întreagă influenţa sa, pentru interesele ideei<br />

de stat maghiar şi pentru opera de maghiarizare. El era de convingerea că, întărind prepozitura<br />

de Jasovia, el ca prepozit al acesteia ar avea mai mare putere şi influenţă pentru ca – după cum<br />

este şi dator, în urma situaţiei sale – să poată servi în mod efectiv interesele de stat şi binele<br />

public” (pag. 78).<br />

7. <strong>Ordinul</strong> Premonstratens maghiar în raport cu <strong>Ordinul</strong> Premonstratens mondial<br />

E de la sine înţeles că <strong>Ordinul</strong> Premonstratens maghiar condus într-un astfel de spirit<br />

naţional, nu se putea pune de acord cu <strong>Ordinul</strong> Premonstratens din alte ţări, care activa pe teren<br />

pur religios, şi că nu putea avea cu el o legătură propriu zisă. Când în 1868, Abatele<br />

premonstratens din Tongerlo (Belgia) a lansat ideea unirii tuturor abaţiilor premonstratense,<br />

abatele Kaszvinszky de la Jasovia „a primit apelul în mod bănuior”, după cum spune R. Farkas:<br />

„Şovinismul său maghiar caută subterfugii faţă de orice interes străin”. Şi în scrisoarea adresată<br />

la Tongerlo, şi în cea trimisă abatelui de Strachov, el declară net că Premonstratensii din Ungaria<br />

nu se pot uni, de oarece, împrejurările speciale din ţară nu le permitea aşa ceva. Dela Restituţie<br />

încoace – zice el – s-a schimbat menirea <strong>Ordinul</strong>ui. Domnesc diferite obiceiuri în diferitele<br />

canonii. E mare şi depărtarea între ele. Dar, nimic nu împiedică <strong>Ordinul</strong> ca să stea cu<br />

Premonstratensii din străinătate în mai strânsă legătură spirituală.<br />

Această din urmă părere a lui Kaszvinszky a fost, aşa zicând, dătătoare de ton în<br />

desfăşurarea întregei chestiuni”.<br />

Kaszvinszky a luat, ce e drept, parte la Adunarea Capitlului general ţinută la Viena, în 15<br />

– 18 Martie 1869, unde, după o întrerupere lungă a tradiţiei, s-a ales din nou un „Abate general”<br />

al întregului Ordin, dar organizarea <strong>Ordinul</strong>ui însuşi s-a putut pune în discuţie abia la 1883, când<br />

toate Canoniile şi Prioratele existente au fost grupate în trei Circarii şi anume: 1) Circaria<br />

austriacă, 2) Circaria brabantică, 3) Circaria maghiară, fiecare din ele având în frunte câte un<br />

„Vicar al Generalului”. Această organizare a fost aprobată de Papa Leon al XIII, la 9 Noiembrie<br />

1889. Vicar al Circariei maghiare a fost numit abatele Kaszvinszky. În 1889 s-a ţinut al doilea<br />

Capitlu general, la Tongerlo. Kaszvinszky n-a participat în persoană ci, a trimis doi delegaţi, în<br />

persoana călugărilor Dr. Arnold Kussinszky şi Acatiu Richnawsky „a căror misiune strictă a fost<br />

ca, dacă cei din străinătate nu vor fi mulţumiţi cu raporturile de până aici ale canoniilor, şi vor<br />

voi să stabilească astfel de dispoziţiuni, cari ar privi în cea mai mică măsură Circaria (provincia)<br />

ungurească, să ridice cel mai energic protest şi să se retragă imediat din Congres. În afară de<br />

aceasta, s’a compus şi s’a înaintat Capitlului general o declaraţie, în care Premonstratensii<br />

9

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!