29.11.2012 Views

Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti

Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti

Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

59<br />

III.<br />

Anexe<br />

La Memoriul despre <strong>Ordinul</strong> premonstratens<br />

I<br />

Diploma restituţională<br />

în baza căreia au fost chemate din nou la viaţă câteva Ordine călugăreşti maghiare,<br />

printre care şi <strong>Ordinul</strong> premonstratens, în scopul de a provedea, învăţământul în o serie de licee<br />

de Stat de ale vechii Ungarii 21<br />

Francisc al II-lea, din mila lui Dumnezeu Împărat ales al Românilor, pururi Augustus,<br />

Rege Apostolic al Germaniei, Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei, Craoţiei şi al Slavoniei, Arhiduce al<br />

Austriei şcl.<br />

Prealuminate arhiduce, Iubite al Nostru Frate Reveredissime, Reverende, etc. etc.<br />

Deoarece am decis cu milostivire ca cele trei Ordine călugăreşti, adică Benedictinilor,<br />

Premonstratensilor şi al Cisterciţilor să fie restituite în drepturile lor de odinioară, vrem totodată<br />

ca Benedictinii să fie aşezaţi în deplina posesiune a arhi – şi abaţiilor lor şi a fondurilor instructe<br />

ale acelora, acum de prezent existente, cu toate drepturile şi privilegiile ce le aveau în anul<br />

desfiinţării 1786, – vrem ca nimic din ceea ce cu vrednicie a primit acest ordin din libertatea<br />

întâiului şi sfântului rege Ştefan, să nu li se ia; de aceea trebuie să li se restituie şi sumele<br />

capitalurilor ce li s-au luat. Împreună cu preţul mediu al realităţilor vândute în cursul vremii,<br />

precum şi al clădirilor, mobiliarul sacru, documentele literare, cărţile ce mai sunt şi mobilierul ce<br />

ar mai exista, – totuşi pe lângă următoarele îndatoriri:<br />

a) Archiabatele, ca unul care a fost investit cu jurisdicţiune episcopală chiar dela<br />

începuturile Regatului, când în Regat nu exista încă nici un episcopat, şi se bucura de dreptul dea<br />

poseda bunuri, va avea datoria să provadă parohiile şi capelaniile din bunurile fundaţionale cu<br />

păstori sufleteşti potriviţi (vrednici), fără nici o îngreunare însă a aşa zisului Fond Religionar;<br />

fără să fie obligat însă a dispune pe un monah de-al său, la cererea vreunui episcop, la bun strein.<br />

De aceea Frăţia Ta şi subalternii Frăţiei Tale, iar în caz de sedisvacanţă Vicarilor Capitulari, că<br />

jurisdicţiunea lor, a cărei deprindere a trecut, după desfiinţarea archiabaţiei, asupra lor, acum, cu<br />

reînfiinţarea ei,încetează, arătându-le totodată că decumva ar avea în diecezelor lor în beneficiu<br />

eclesiastic monahi benedictini aparţinători Muntelui Panoniei, să-i îndrume sub ascultarea<br />

<strong>Ordinul</strong>ui lor.<br />

b) Să fie îndatorat a provedea din veniturile Archi – şi abaţiilor, gimnasiile (liceele) din<br />

Tyrnavia (Szombathely), Pojon, Şopron, Gins (?), Györ (Iaurin), Strigoniu, Comarom, Alba<br />

Regală (Székesfehervár), Cinci-biserici (Pécs) şi Şcoala Gramaticală din Papa, cu număr potrivit<br />

de profesori cerut de legea învăţământului literar, în aşa fel, ca din activitatea lor să aibă folos,<br />

mai ales spiritual, şi poporul credincios din Şopron.<br />

c) De aceea va fi îndatorat Archiabatele a întreţine succesiv acel număr de monahi care să<br />

fie suficient atât pentru provederea cu decorul cuvenit a cultului divin în casele lor Archi – şi<br />

abaţiale, cât şi pentru păstorirea sufletelor din cuprinsul bunurilor şi pentru instruirea tinerimii<br />

21 Textul latinesc al acestei diplome se găseşte publicat în Istoria liceului rom. Cat. din Oradea (A nagyváradi r.-kath<br />

fögymnásium története, de Petru Cséplö, Oradea 1894) la pg. 151 – 156. Traducerea românească se datorează d-lui<br />

Dr. Aloisiu Tăutu, Rectorul Academiei teologice greco-catolice din Oradea. Ea a fost prezentată în anul şcolar<br />

1935/36 Seminarului de Istoria Pedagogiei de pe lângă Universitatea din Cluj, de către studentul Coloman Seucan,<br />

în cadrul unei lucrări despre <strong>Ordinul</strong> premonstratens.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!