Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti
Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti
Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
59<br />
III.<br />
Anexe<br />
La Memoriul despre <strong>Ordinul</strong> premonstratens<br />
I<br />
Diploma restituţională<br />
în baza căreia au fost chemate din nou la viaţă câteva Ordine călugăreşti maghiare,<br />
printre care şi <strong>Ordinul</strong> premonstratens, în scopul de a provedea, învăţământul în o serie de licee<br />
de Stat de ale vechii Ungarii 21<br />
Francisc al II-lea, din mila lui Dumnezeu Împărat ales al Românilor, pururi Augustus,<br />
Rege Apostolic al Germaniei, Ungariei, Boemiei, Dalmaţiei, Craoţiei şi al Slavoniei, Arhiduce al<br />
Austriei şcl.<br />
Prealuminate arhiduce, Iubite al Nostru Frate Reveredissime, Reverende, etc. etc.<br />
Deoarece am decis cu milostivire ca cele trei Ordine călugăreşti, adică Benedictinilor,<br />
Premonstratensilor şi al Cisterciţilor să fie restituite în drepturile lor de odinioară, vrem totodată<br />
ca Benedictinii să fie aşezaţi în deplina posesiune a arhi – şi abaţiilor lor şi a fondurilor instructe<br />
ale acelora, acum de prezent existente, cu toate drepturile şi privilegiile ce le aveau în anul<br />
desfiinţării 1786, – vrem ca nimic din ceea ce cu vrednicie a primit acest ordin din libertatea<br />
întâiului şi sfântului rege Ştefan, să nu li se ia; de aceea trebuie să li se restituie şi sumele<br />
capitalurilor ce li s-au luat. Împreună cu preţul mediu al realităţilor vândute în cursul vremii,<br />
precum şi al clădirilor, mobiliarul sacru, documentele literare, cărţile ce mai sunt şi mobilierul ce<br />
ar mai exista, – totuşi pe lângă următoarele îndatoriri:<br />
a) Archiabatele, ca unul care a fost investit cu jurisdicţiune episcopală chiar dela<br />
începuturile Regatului, când în Regat nu exista încă nici un episcopat, şi se bucura de dreptul dea<br />
poseda bunuri, va avea datoria să provadă parohiile şi capelaniile din bunurile fundaţionale cu<br />
păstori sufleteşti potriviţi (vrednici), fără nici o îngreunare însă a aşa zisului Fond Religionar;<br />
fără să fie obligat însă a dispune pe un monah de-al său, la cererea vreunui episcop, la bun strein.<br />
De aceea Frăţia Ta şi subalternii Frăţiei Tale, iar în caz de sedisvacanţă Vicarilor Capitulari, că<br />
jurisdicţiunea lor, a cărei deprindere a trecut, după desfiinţarea archiabaţiei, asupra lor, acum, cu<br />
reînfiinţarea ei,încetează, arătându-le totodată că decumva ar avea în diecezelor lor în beneficiu<br />
eclesiastic monahi benedictini aparţinători Muntelui Panoniei, să-i îndrume sub ascultarea<br />
<strong>Ordinul</strong>ui lor.<br />
b) Să fie îndatorat a provedea din veniturile Archi – şi abaţiilor, gimnasiile (liceele) din<br />
Tyrnavia (Szombathely), Pojon, Şopron, Gins (?), Györ (Iaurin), Strigoniu, Comarom, Alba<br />
Regală (Székesfehervár), Cinci-biserici (Pécs) şi Şcoala Gramaticală din Papa, cu număr potrivit<br />
de profesori cerut de legea învăţământului literar, în aşa fel, ca din activitatea lor să aibă folos,<br />
mai ales spiritual, şi poporul credincios din Şopron.<br />
c) De aceea va fi îndatorat Archiabatele a întreţine succesiv acel număr de monahi care să<br />
fie suficient atât pentru provederea cu decorul cuvenit a cultului divin în casele lor Archi – şi<br />
abaţiale, cât şi pentru păstorirea sufletelor din cuprinsul bunurilor şi pentru instruirea tinerimii<br />
21 Textul latinesc al acestei diplome se găseşte publicat în Istoria liceului rom. Cat. din Oradea (A nagyváradi r.-kath<br />
fögymnásium története, de Petru Cséplö, Oradea 1894) la pg. 151 – 156. Traducerea românească se datorează d-lui<br />
Dr. Aloisiu Tăutu, Rectorul Academiei teologice greco-catolice din Oradea. Ea a fost prezentată în anul şcolar<br />
1935/36 Seminarului de Istoria Pedagogiei de pe lângă Universitatea din Cluj, de către studentul Coloman Seucan,<br />
în cadrul unei lucrări despre <strong>Ordinul</strong> premonstratens.