Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti

More documents

Recommendations

Info

14. Emblema Ordinului premonstratens Ordinul premonstratens din Ungaria nu avea emblema Ordinului premonstratens mondial, ci o emblemă cu totul aparte. Emblema Ordinului premonstratens din Ungaria o găsim tipărită pe coperta Şematismului jubiliar de 100 ani al Prepoziturii premonstratense de Jasovia (Jaszovar), apărută la Budapesta sub titlul: A jàszovàri premontrei kanonokrend jubileumi névtàra. Történeti bevezetéssel – 1802 – 1902, adică Şemantismul jubiliar al Ordinului canonic premonstratens din Jasovia. Cu introducere istorică, 1802 – 1902. – În acest Şemantism găsim emblema „prepositurei de Iasovia şi a prepoziturilor de Leles şi Oradea, unite cu aceea, prin puterea regală”. Emblema prezintă trei cercuri egale, care se ating întreolaltă şi peste care e suprapusă coroana Regelui ungar Ştefan cel Sfânt, cu crucea strâmbă pe ea. Primul cerc are înlăuntrul său pe Sf. Ioan Botezătorul, patronul prepoziturii de Iasovia, al doilea Sf. Cruce, patroana prepoziturii de Leles şi al treilea pe protomartirul Ştefan, patronul prepoziturii de Oradea. Cele trei prepozituri sunt înfăţişate ca unite la un loc prin Sf. Coroană ungară, simbolul regalităţii şi al Statului ungar. Emblema aceasta s-a întrebuinţat cel puţin până la 1919 şi ca sigil sec şi ca sigil al Ordinului. Iată emblema Ordinului premonstratens maghiar: Iată aici şi sigilul liceului zis „premonstratens” din Oradea: 14
După cum se vede sigilul nu are nimic „premonstratens”. Se vorbeşte în el despre exclusiv „liceul din Oradea”. 15. Icoana succintă a Ordinului premonstratens sub guvernarea austriacă şi ungară până la 1919 Rezumând situaţia Ordinului premonstratens din epoca premergătoare Unirii Ardealului cu România, – ea se prezintă în modul următor: Aşezarea primordială a Ordinului în vechea Ungarie a fost desfiinţată de Regele ungar Iosif II. – Regele Francisc II a reînfiinţat Ordinul, indicându-i o anumită misiune de Stat, – cea şcolară, cu abatere desăvârşită de la misiunea pentru care a fost înfiinţat Ordinul premonstratens în Apus. Ordinul a fost aşezat de către Stat în imobile de ale Fondului religios sau ale Fondului de studii, – care sunt fonduri publice 5 date în întrebuinţare pentru tot timpul cât durează misiunea şcolară a lui, şi pe care, în momentul când Statul o socotit de bine, le-a retras, fără nici o formalitate deosebită, din întrebuinţarea Premonstratensilor. Şcolile conduse de Premonstratensi, n-au fost şcoli confesionale, ci şcoli de Stat. Niciodată în sigiliul acestora nu se cuprindea vre-un element, din care s-ar putea deduce că ele erau confesionale sau ale Ordinului. Însăşi viaţa Ordinului era organizată conform dispoziţiilor Statului. Şeful lui era numit de Rege, prin decret regal. Toţi călugării depuneau jurământ de fidelitate către Stat şi Rege. Ordinul premonstratens din Ungaria avea deplină autonomie; el nu atârna nici de Ordinul premonstratens mondial, nici de Sf. Scaun şi era în serviciul ungar şi a politicii lui de maghiarizare a nemaghiarilor. O personalitate juridică propriu-zisă Ordinul premonstratens în vechea Ungarie n-a avut. II. La răscrucea drumurilor: De la Ungaria la România 1. Completa decădere a Ordinului premonstratens maghiar Diploma restituţională, care a deplasat sfera de activitate a Ordinului premonstratens, punând Ordinul în serviciul unor scopuri de stat şi la discreţia puterii de Stat, – l-a derutat cu desăvârşire din drumul său primordial. Graţie acestui fapt, la sfârşitul erei ungureşti, Ordinul premonstratens maghiar ajunsese să fie complet demoralizat şi străin de adevărata sa misiune. Situaţia aceasta o pune în lumină autentică memoriul înaintat în luna August 1919 Abatelui prepozit din Iasovia, de magistrul noviţilor de acolo, Candid Kovàcs, actualul „vicar şi prior” al Premonstratensilor din România, – memoriu din care reţinem următoarele: „În faţa marilor transformări sociale, Ordinul premonstratens trebue să-şi tragă seama ce are de făcut pentruca să se poată menţinea şi să poată aduce folos şi în viitor. Nu putem lăsa să piară acest Ordin glorios… Dar ştim că asta nu se va putea obţine fără sacrificii, că va trebui să jertfim din vechea noastră comoditate, din obişnuinţa noastră de traiu boeresc, din moravurile noastre sociale înrădăcinate. 5 Cu privire la caracterul acestor Fonduri, vezi: Acţiunea catolicismului unguresc şi a Sfântului Scaun în România întregită, de O. Ghibu, Cluj, 1934, pag. 925. 15
Page 1 and 2: Prefaţa Convins de marea importan
Page 3 and 4: Rămâne acum, după ce odată ches
Page 5 and 6: (ss) Dr. ANGELESCU DUMITRESCU Dlui
Page 7 and 8: 4. Restituirea Ordinului Premonstra
Page 9 and 10: „Cu cât este mai mare pericolul
Page 11 and 12: 9. Natura de drept a imobilelor de
Page 13: contopită pe de-a-ntregul cu viaţ
Page 17 and 18: Dragă Candid, „Caut să-ţi spun
Page 19 and 20: Problema aceasta Statul român, în
Page 21 and 22: 7. Pemonstratensii din Oradea se de
Page 23 and 24: Oradea (Capitulares decreverunt Mag
Page 25 and 26: C. Card. LAURENTI, prefect 14. Praf
Page 27 and 28: nici un sacrificiu, şi-a angajat p
Page 29 and 30: iniţiate la 1930 de conducerea de
Page 31 and 32: 25. Premonstratensii în faţa just
Page 33 and 34: 30. Ministerul Cultelor răstălmă
Page 35 and 36: prin lege se poate creia, - iar ca
Page 37 and 38: isericeşti atât în localitate, c
Page 39 and 40: liceului şi a personalităţii jur
Page 41 and 42: 37. Mai mult chiar, - noua măsură
Page 43 and 44: La 20 Iulie 1933, administratorul a
Page 45 and 46: Gödöllö, timp de 2 săptămâni,
Page 47 and 48: aceasta a luat nou avânt şi desvo
Page 49 and 50: viitor voiu atrage atenţiunea prof
Page 51 and 52: La 22 Ianuarie 1931, Secţiei amint
Page 53 and 54: iluziile, ci cu întreg devotamentu
Page 55 and 56: mulţi, dar lista acestora o cer pr
Page 57 and 58: un şef care vine cu girul Romei, s
Page 59 and 60: 59 III. Anexe La Memoriul despre Or
Page 61 and 62: Iar cu ocazia predării bunurilor a
Page 63 and 64: 63 II Activitatea Ordinului premons
Page 65 and 66:
IV. Documente din care se vede limp
Page 67 and 68:
Kárpaty din Italia, de către şef
Page 69 and 70:
VI. Decizia Judecătoriei urbane Or
show all

Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?