Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti
Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti
Onisifor GHIBU, Ordinul Canonic - Biblioteca Metropolitana Bucuresti
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
un interes eminent al <strong>Ordinul</strong>ui, ca noul post să fie cât mai curând cât mai bun, – ca aici, în<br />
timpul cel mai scurt să fie un corp didactic cât mai zdravăn (şi calitativ şi cantitativ), ca acesta<br />
să fie focarul dela care illo tempore să poată fi recucerite posturile pierdute, – între cari<br />
Jasovia. Eu văd că nici pe tinerimea maghiară din Ungaria mutilată, nici pe cea din statele<br />
succesorale n’o atrage nici Oradea, nici Jasovia, dar da, o atrage Gödöllö-ul, aşa că omeneşte<br />
vorbind, deocamdată numai acesta are viitor. Iar aici trebuesc oameni – foarte mulţi oameni. De<br />
aceea, să nu se prăpădească oamenii de ispravă acolo, unde nu sunt de mare folos, sau cel puţin<br />
nu sunt de atâta folos cum ar fi aici. E posibil ca moartea eroică în poziţiile acelea să fie. Din<br />
punct de vedere extern, mai glorioasă (deşi nici d-voastră nu vedeţi altfel lucrul), politica reală<br />
a viitorului mai îndepărtat însă vorbeşte în mod poruncitor pentru Gödöllö, ca unicul punct<br />
posibil al restauraţiei”.<br />
Şi mai limpede decât E. Hermann vorbeşte despre originea şi despre semnificaţia liceului<br />
din Gödöllö Anuarul din 1933/34, care zice la pg. 82: „Văzând prepozitul dela Jasovia că totul e<br />
pierdut, că şcolile, averile i s’au luat, că nu mai e chip de mers înainte, a îndreptat izvoarele<br />
renaşterii naţionale spre codrii dela Gödöllö. În scopul acesta a amanetat întreaga avere de aici<br />
din Ungaria mutilată a <strong>Ordinul</strong>ui, luptând pentru renaşterea Ungariei. Asta e opera lui cea mai<br />
puternică şi mai grandioasă, care va fi pentru totdeauna gloria lui şi raţiunea de existenţă a<br />
<strong>Ordinul</strong>ui”.<br />
Aşa dar, în această instituţie este concentrată însăşi raţiunea de a fi a Premonstratensilor.<br />
21. Dar, cu tot Gödöllö-ul, poziţia de la Oradea nu e sacrificată<br />
Dar, C. Kovàcs, deşi se interesa mult de Gödöllö, nu voia să se împace cu gândul că s-ar<br />
putea pierde Oradea, oricât de slabă ar fi şi oricât de puţin drept de existenţă ar avea. El ţinea să<br />
se ştie că liceul român este numai suspendat, şi depunea cele mai fantastice stăruinţe pentru a-l<br />
redeschide. În consecinţă, prin intermediul Partidului maghiar, el a deferit chestiunea liceului<br />
deopotrivă Societăţilor Naţiunilor şi Justiţiei române. Dar, la Geneva nu s-a putut decide nimic în<br />
chestiune, căci, la un moment dat, dosarul chestiunii s-a pierdut şi n-a mai putut fi aflat, iar la<br />
justiţie cauza s-a tot amânat, de nenumărate ori din motive formale, până ce la un moment dat<br />
Curtea de Apel din Oradea a declarat cauza perimată, scoţând-o definitiv de pe rol, în anul 1935.<br />
Între timp, liceul din Gödöllö a fost socotit ca liceul care ţine locul celui de la Oradea. O<br />
parte a profesorilor de la acesta din urmă au trecut de la început la Gödöllö, iar o parte au rămas<br />
la Oradea pentru a pregăti pe cale particulară pe elevii maghiari şi evrei, pe care îi treceau apoi la<br />
Gödöllö, unde dădeau examene, după care se înşiruiau apoi în rândurile levenţilor, cărora soarta<br />
le-a hărăzit gloria de a elibera teritoriile „ocupate” de România şi de Cehoslovacia. Agentul<br />
principal al acestei chestiuni era, la Oradea, C. Kovàcs, iar la Gödöllö era Dr. Anyos Balogh,<br />
indicat încă şi la 1933/34 în Anuarul Liceului ca „conducătorul afacerilor elevilor particulari”<br />
(pg. 17). O parte a corespondenţei dintre aceşti doi factori privitoare la elevii particulari pregătiţi<br />
la Oradea pentru Gödöllö, se află în posesiunea noastră.<br />
Vom expune mai pe larg acest capitol, când vom vorbi anume despre activitatea<br />
personală a lui C. Kovàcs.<br />
22. Foc concentric pentru salvarea Oradei pe seama Ungariei: la Gödöllö, la<br />
Geneva, la Roma şi la Bucureşti<br />
Paralel cu aceste două acţiuni, Kovàcs a sesizat, prin Partidul maghiar şi prin Reuniunea<br />
poporală catolică, şi organele conducătoare de la Roma, după ce încercase zadarnic acelaşi lucru<br />
la Geneva. El a redactat un memoriu pe care l-au dus la Roma d-nii Elemér Gyàrfás şi Coloman<br />
Gzifra şi care a servit ca punct de plecare al unei acţiuni a Sf. Scaun faţă de Statul român, acţiune<br />
care însă n-a dus la rezultate imediate. Efectul acestei acţiuni s-a resimţit însă în demersurile<br />
28