Nr. 57-58 - Pro Didactica

QUO VADIS?Declaraţiile deputatului comunist au stîrnit nemulţumiridin partea opoziţiei, care însă din motive regulamentare,nu a putut face comentarii şi replici în şedinţapublică a Parlamentului.Pentru a nu polemiza mult pe acest caz, prezentăm cîtevaconcluzii ale experţilor europeni din cel de-al doilearaport de expertiză ascuns de guvernarea comunistă 32 .Raportul Institutului „Georg Eckert” din aprilie 2006menţionează:• Din cele 5 manuale analizate, numai în unul s-aufăcut schimbări considerabile (clasa a VI-a). Acestmanuscris este unicul care a acumulat cele mai puţineobiecţii după revizuire. Celelalte 4, se pare, nu aufost revăzute. Problemele care au fost dur criticate înprimele analize nu au fost luate în serios de echipelede autori ai celor 4 manuale. Din aceste motive,remarcile generale rămîn aceleaşi şi le sugerămautorilor să revină la recomandările oferite dupăprima analiză. Autorilor li se recomandă să introducăschimbări în textele manualelor cu mai multă creativitateşi libertate. De asemenea, li se sugerează săfacă un schimb de experienţă cu autorii manualelorpentru cl. a V-a şi a VI-a, materiale care au obţinutcaliÞcative pozitive în procesul de revizuire.• Principalul motiv pentru elaborarea noului manual afost încercarea de a integra istoria naţională cu cearegională şi cu istoria lumii. Acest obiectiv nu a fostatins în manualele pentru clasele a VII-a, a VIII-a, aIX-a şi a XII-a, în care temele sînt prezentate separatşi nu asigură continuitate.• Temele care ar putea Þ tratate din perspectivă integratoareÞe sînt omise, Þe neglijează acest principiu.Divizarea pe orizontală a diferitelor domenii (economie,politică, artă/arhitectură, istoria ştiinţei) afost, de asemenea, criticată, Þind legată de ignorareaintegrării acestor aspecte pe verticală.Observaţiile experţilor europeni pentru manualulde clasa a VII-a (E. Certan, I. Moiseev, M. Veveriţă,Istorie. Manual pentru clasa a VII-a, Chişinău, EdituraUnivers Pedagogic, 2006)• Manualul pentru clasa a VII-a nu poate Þ numit oversiune nouă. Textele au rămas practic neschimbate.graÞ a unui război identitar, Ediţia a II-a, Chişinău, 2007,pp. 125-127.32 Second evaluation of the Draft History Textbooks for theRepublic of Moldova, Georg-Eckert-Institut für InternationaleSchulbuchforschung, Braunschweig, April 2006 (veziraportul integral în română şi engleză pe site-ul AsociaţieiIstoricilor din R.Moldova http://www.airm.reg.md).• Greşeli evidente, prezentări contradictorii (de ex.,conducerea fanariotă) şi amprente eronate ale interpretăriiistorice marxiste (de ex., prezentarea exclusivnegativă a minorităţilor stabilite în Bucovinaşi Basarabia şi, pe de altă parte, descrierea euforicăa revoluţiilor din 1789 şi 1848) au rămas aproapeintacte, pe alocuri modiÞcate cosmetic.• Istoria Moldovei sau a regiunii mai largi nu esteintegrată în istoria universală. Se lasă prea puţinspaţiu pentru discuţii şi imaginaţie. Structura întreguluimanualului nu este convingătoare, ba chiar, pealocuri, neclară.• Această „a două versiune” este aproape identică cuprima. Prin urmare, se impune concluzia că nu a fostrevăzută în profunzime.• Divizarea structurală (conform aspectului geograÞc,cronologic şi de conţinut) nu este urmată coerentprin manual şi nu se încadrează în criteriile istorieiintegrate.• Evaluările şi întrebările sînt adecvate, cîteodată lipsitede imaginaţie (de ex., „numiţi utilaje de gospodărie(casnice) comune”, „descrieţi desenul” etc.). Textulautorului la începutul cărţii este foarte lung (capitolele1-3), iar exerciţiile includ deseori numai o sarcină.• Momentele critice – contrar sugestiilor experţilor– în general nu au fost luate în considerare. Iarăşigăsim aspecte eronate ale istoriei vest-europene şitransilvănene.Unele observaţii pentru manualul de clasa aVIII-a (P. Boico, V. Cincilei, M. Veveriţă, Istorie, Manualpentru clasa a VIII-a, Chişinău, Editura UniversPedagogic, 2006)• Referindu-se la manualul pentru clasa a VIII-a, experţiieuropeni au menţionat că autorii acestuia nuau ţinut cont de observaţiile anterioare şi 90% dinconţinutul manualului corespunde versiunii vechi(din 2005). Totodată, acesta nu corespunde contextuluitemporal şi spaţial.• Principalul neajuns al manualului, care vizează istoriasec. XIX, este superÞcialitatea tratării majorităţiitemelor, multe lucruri rămîn nespuse – chiar şi lanivel de prezentare a faptelor. Aceasta se exprimăşi în tendinţa de a prezenta multe evenimente şipersonalităţi într-o manieră descriptivă.• Ultima analiză a accentuat faptul că manualul nu artrebui să semene cu o enciclopedie. A fost discutatăproblema „puţinului spaţiu acordat”. Soluţia nu estelărgirea spaţiului, ci o mai bună selectare a informaţieicare ar trebui inclusă.• Un alt fapt regretabil ce ţine de abundenţa de dateşi cifre este stilul în care s-a efectuat clasiÞcareainformaţiei.22ADEVĂRUL DESPRE MANUALELE DE ISTORIE INTEGRATĂ