QUO VADIS?• Rugăm autorii să aibă în vedere că scopul principalal elaborării noilor manuale a fost de a combinaistoria locală, naţională, regională şi istoria lumiiîntr-un mod rezonabil, precum şi de a îmbunătăţistandardele didactice de care s-a ţinut cont înprecedentele manuale. Generaţiile precedente alemanualelor moldoveneşti de istorie, de asemenea,au trecut prin procesul de revizuire şi, probabil, va Þoportună consultarea autorilor acestora în stabilireaunor viziuni clare referitoare la proces, mai ales încazul problemelor privind sursele şi prezentarea minorităţilor.Din motiv că schimbările din precedenta(prima) generaţie de manuale au fost favorabile,autorii lor ar Þ de ajutor în parcurgerea cu succes aacestui proces.• O altă recomandare privitor la revizuirea manualelorse referă la consultarea experţilor din ţările vecinecare au avut practică similară. În special, ar puteaÞ beneÞc cazul României, dat Þind faptul că multmaterial istoric precum şi problemele în sine sîntaceleaşi pentru ambele ţări. În lumina progresuluirealizat de autorii manualelor româneşti, ar Þ binede luat în considerare cum se face legătura dintreteme, cum sînt selectate sursele şi cum sînt formulateîntrebările în manualele româneşti mai recente.În contextul observaţiilor şi sugestiilor experţiloreuropeni de la Institutul „Georg Eckert“ s-au pronunţatşi autorii celui de-al treilea raport asupra Moldoveial Comisiei Europene împotriva rasismului şi intoleranţei,14.12.07. În raport, printre un şir de probleme, semenţionează criticile cu privire la conţinutul manualelorde istorie „pe motiv de favoritism politic şi de negare aadevărului istoric de identitate a moldovenilor, în specialcînd este vorba despre rolul identităţii româneşti, şi chiarpe motiv de sentimente antiromâneşti”. În concluzie,Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţeirecomandă ca autorităţile Moldovei să ia măsurilede rigoare pentru eliminarea din toate manualele– de istorie, în primul rînd – a materialelor rasistesau care încurajează stereotipurile, intoleranţa sauprejudicierea oricărui grup minoritar. Deşi ValentinCrudu, viceministrul Educaţiei, Tineretului şi Sportuluide atunci, declara în şedinţa Parlamentului din 22 mai2008 că raportorii europeni s-au bazat doar pe informaţiileoferite de unele organizaţii nonguvernamentale şinu au solicitat părerea ministerului moldovean (sic!),este evident că raportul din 2007 se referă nemijlocitla manualele de istorie integrată, aducînd sugestii carevin să completeze expertiza Instititului „Georg Eckert“din 2006.Din cele relatate mai sus, se vede foarte clar că guvernareacomunistă a ascuns adevărul atît în faţa societăţiimoldoveneşti, cît şi în faţa comunităţii internaţionale.De aceea, este necesar a demasca fraudele regimuluicomunist, pentru a reveni la situaţia firească a uneisocietăţi cu adevărat democratice 34 .34 Second evaluation of the Draft History Textbooks for theRepublic of Moldova, Georg-Eckert-Institut für InternationaleSchulbuchforschung, Braunschweig, April 2006 (veziraportul integral în română şi engleză pe site-ul AsociaţieiIstoricilor din R. Moldova http://www.airm.reg.md).În ce putem, în ce facem e atîta care vine din ce ne înconjoară. Şi cel mai mîndru, mai sigur de sine, prostulcare se îngîmfă ori pretenţiosul de genialitate care crede că toate pleacă de la el însă nu-şi poate ascunde sau,dacă i se pune în faţă, n-ar cuteza să tăgăduiască tot ceea ce-i vine de la atîţia oameni ca dînsul, mulţi tocmai cîtdînsul şi unii mai mari decît dînsul, care i-au stat împrejur, de la acea vastă umanitate risipită pretutindeni, aceleter uman umplînd toate spaţiile în care oricine îţi lasă partea, fie ea şi cît de mică.Dar atîta n-ajunge pentru a înţelege tot ce avem în noi străin. „Străin” e un fel de a vorbi şi nu cel mai bun,căci nici un om nu e străin cu totul de tine şi nici tu nu poţi fi străin de nimeni…Mai trebuie ceva, aşa de puternic şi aşa de plin de mister, care e omul de-naintea ta, omul de la care vii şi care,prin figuri pe care le-ai văzut, prin altele care n-au trecut niciodată înaintea ta, se înfundă în adîncul vremilorpînă se pierde în nesfîrşirea lor: părinţii, moşii, strămoşii. De la ei vine ceva mai scump decît toate moştenirilemateriale, mai greu de purtat decît toate sarcinile, ceva care adesea trebuie înfruntat cu mai mult curaj disperatdecît toate pericolele: felul lor de a fi, transmis, corectat, sintetizat cu mii şi mii de experienţe. Ceva care abia poţisă-l înfrînezi, dar să-l suprimi cu totul nu… Ceva care în ceasurile în care nimeni nu e viu care să-ţi stea alături dăputerile pe care le păstrează partea aceea singură care continuă viaţa lor, ca s-o păstreze măcar cum a fost…I-am simţit totdeauna în mine şi cu mine… Am învăţat multe lucruri pentru care nu eu mi-am ostenit mintea.Am ajuns a înţelege şi a vorbi uşor limbi pentru că ei le-au vorbit, am găsit în mine, pentru idei, un fir înodat dedînşii, pe care n-aveam decît să-l duc înainte.Le mulţumesc că în sufletul meu nu e nimic de parvenit, că mă uit drept în faţa oricui, că sînt gata să arunctotul pentru un scrupul de onoare, că nu îndur ofensa de la nimeni...Nicolae IORGA24ADEVĂRUL DESPRE MANUALELE DE ISTORIE INTEGRATĂ
EVENIMENTE CEPDEchitatea şi incluziuneaîn educaţiePe măsură ce se avansează în realizarea proiectuluiEducaţie pentru toţi o atenţie tot mai mare se acordcopiilor care, deocamdată, rămîn în afara şcolii, caresînt expuşi riscului de a Þ excluşi, marginalizaţi saudezavantajaţi din perspectiva educaţiei.Unele categorii de copii (din familii social vulnerabile,din comunităţile rurale izolate, infectaţi sauafectaţi de HIV/SIDA, cu dizabilităţi, care sînt nevoiţisă muncească, reprezentanţi ai minorităţilor etnice sauai altor grupuri minoritare, copiii din ţările afectate deconßicte etc.) sînt deosebit de expuse riscului de a nufrecventa sau de a nu absolvi şcoala. Prin urmare, echitateaşi incluziunea în educaţie reprezintă o prioritateîn multe ţări.Echitatea presupune asigurarea dreptului la educaţiepentru toţi copiii, astfel încît aceştia să îşi poată realizapotenţialul şi aspiraţiile. De asemenea, ea presupunestabilirea mecanismelor pentru realizarea acestor scopuri.Incluziunea poate Þ deÞnită şi „ca un proces deabordare şi reacţionare la diversitatea de necesităţi atuturor elevilor, prin sporirea participării acestora lapropria instruire şi la viaţa comunitară, la reducereaexcluderii în cadrul educaţiei şi din educaţie. Ea implicămodiÞcări de conţinuturi, abordări, structură şi strategii,păstrînd o viziune comună care cuprinde toţi copiii deaceeaşi vîrstă cu convingerea că sistemul de învăţămîntla general este responsabil de educarea tuturor copiilor.”(UNESCO)25
- Page 3 and 4: C U P R I N SRevistă de teorie şi
- Page 5: QUO VADIS?“Ce-ai făcut azi?”Ta
- Page 8 and 9: QUO VADIS?ştie totdeauna ce vrea
- Page 10 and 11: QUO VADIS?savanţi enciclopedişti.
- Page 12 and 13: QUO VADIS?profesorului este determi
- Page 14 and 15: QUO VADIS?curriculum şi manuale co
- Page 16 and 17: QUO VADIS?IMPLICAŢII PENTRU ACŢIU
- Page 18 and 19: QUO VADIS?Situaţia de la Chişină
- Page 20 and 21: QUO VADIS?Concluziile experţilor e
- Page 22 and 23: QUO VADIS?La aceeaşi întrunire au
- Page 24 and 25: QUO VADIS?Declaraţiile deputatului
- Page 28 and 29: EVENIMENTE CEPDÎn acest sens, Cent
- Page 30 and 31: EVENIMENTE CEPDConferinţa pentru d
- Page 32: EVENIMENTE CEPDprocesul de autoeval
- Page 35 and 36: EX CATHEDRA• să utilizeze zilnic
- Page 37 and 38: EX CATHEDRAmodule, seminarii, perfe
- Page 39 and 40: EX CATHEDRAAdolescenţii implicaţi
- Page 41 and 42: EX CATHEDRAREFERINŢE BIBLIOGRAFICE
- Page 43 and 44: EX CATHEDRAb. Care este temeiul for
- Page 45 and 46: EX CATHEDRAdar nu neapărat necesar
- Page 47 and 48: EX CATHEDRAvalori sociale noi”. A
- Page 49 and 50: EX CATHEDRAMijloace de învăţăm
- Page 51 and 52: EX CATHEDRAÎn literatura de specia
- Page 53 and 54: EX CATHEDRADiapozitive,diaÞlme,Þl
- Page 55 and 56: EX CATHEDRACurriculumul modern -pro
- Page 57 and 58: EDUCAŢIE DE GEN*Educaţia de gen
- Page 59 and 60: EDUCAŢIE DE GENele la emisiuni, s
- Page 61 and 62: EDUCAŢIE DE GENantrenaţi preponde
- Page 63 and 64: EDUCAŢIE DE GENştiu să-şi gesti
- Page 65 and 66: EDUCAŢIE TIMPURIEaceşti fraţi se
- Page 67 and 68: INCLUSIV EU*Alături de copilul să
- Page 69 and 70: INCLUSIV EUhipersocializarea autori
- Page 71 and 72: INCLUSIV EUfoarte multe familii nu
- Page 73 and 74: INCLUSIV EUprocesul de dezvoltare a
- Page 75 and 76: INCLUSIV EUCel mai frumos curs pent
- Page 77 and 78:
DOCENDO DISCIMUSO metodă de identi
- Page 79 and 80:
DOCENDO DISCIMUSUn prim indiciu asu
- Page 81 and 82:
DOCENDO DISCIMUSmutări au rămas f
- Page 83 and 84:
DOCENDO DISCIMUSTehnici de web desi
- Page 85 and 86:
EXERCITO, ERGO SUMIntegrare europea
- Page 87 and 88:
EXERCITO, ERGO SUMşi a populaţiei
- Page 89 and 90:
EXERCITO, ERGO SUMpro şi contra la
- Page 91 and 92:
EXERCITO, ERGO SUMCopilul: între p
- Page 93 and 94:
EXERCITO, ERGO SUMProfesoriiCe aşt
- Page 95 and 96:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEstrate
- Page 97 and 98:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEdeasup
- Page 99 and 100:
DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEFigura
- Page 101 and 102:
DICŢIONARŞcoala părinţilorSorin
- Page 103 and 104:
DICŢIONARCa „matrice de reciproc
- Page 105 and 106:
DICŢIONARvariabilelor contextuale