EDUCAŢIE TIMPURIEDespre educaţiacopiilor gemeniMaria VASILIEVPentru noi, gemenii au fost nu numai obiect al admiraţiei,dar şi al unor observări în timp în intenţia dea vedea în ce măsură aceştia se aseamănă sub aspectcomportamental şi intelectual, cît de strînsă este legăturaîntre ei, deoarece, potrivit mai multor mituri, fraţii dinaceastă categorie simt la distanţă emoţiile şi starea Þzicăa celuilalt, îşi transmit gîndurile şi trăirile fără cuvinte.Universitatea Tehnică din MoldovaÎncă din anii de facultate, avînd colegi gemeni monozigoţi(două perechi: băieţi şi fete), am fost interesaţide psihologia respectivului segment de subiecţi. Nu excludem faptul că datele colectate pe parcursul observărilorşi interviurilor realizate cu aceşti copii şi cu părinţii lor aveau să rămînă încă mult timp adunate într-un jurnal,dacă, recent, nu aveam să trăim experienţa unei fascinante comunicări cu două fetiţe minunate, surori gemene,pe care doar mămica lor le putea deosebi cu uşurinţă. Trebuie să menţionăm că erau foarte sociabile, energice,vesele şi cu o educaţie aleasă, că la cei patru anişori împliniţi îşi depăşeau cu mult în dezvoltare semenii, atît subaspect Þ zic, cît şi psihic.Am făcut cunoştinţă cu ele, prezentîndu-ne după cum cere eticheta. Nu ne-a fost greu să sesizăm că Þ ecare şi-apronunţat numele şi prenumele cu o doză mare de importanţă şi cu o intonaţie deosebită. Abia mai tîrziu le-amînţeles gestul şi i-am găsit explicaţia. Am rămas surprinşi de reacţia uneia dintre fetiţe în clipa cînd, adresîndu-ne,am pronunţat prenumele surorii: evident, neplăcuta experienţă de a i se confunda numele cu cel al surorii nu-i erastrăină. Anume atunci am descoperit că Þ ecare dintre gemene îşi dorea să Þ e percepută şi tratată în mod particular,să îşi manifeste individualitatea şi personalitatea chiar şi printr-o reacţie banală la auzul propriului nume. Revoltapentru neatenţia noastră a dispărut imediat ce le-am cerut ajutorul în a le deosebi, Þecare prezentîndu-ne „semneledistincte”, cunoscute doar lor.Există două categorii de gemeni: monozigoţi 1 şidizigoţi 2 . Copiii gemeni, mai ales monozigoţii, „încîntăochiul” tuturor celor care îi înconjoară. Puţini însă îşi dauseama că nu le este deloc simplu să Þe percepuţi mereuca Þind ceva ieşit din comun şi, în acelaşi timp,1 Gemenii monozigoţi, proveniţi din fecundarea aceluiaşiovul, au în comun 100% din gene, de aceea sînt identicila înfăţişare şi nu au diferenţe semniÞcative din punct devedere intelectual.2 Gemenii bizigoţi, proveniţi din ovule diferite, nu se aseamănă,dar deosebirile în comportament nu sînt majore (auîn comun 50% din gene).comparaţi şi confundaţi cu cineva, chiar dacă acestcineva îi este frate sau soră.Pentru părinţi, copiii gemeni sînt bucurii şi grijila pătrat. Dacă creşterea unui copil este recunoscutăde majoritatea părinţilor ca Þind deloc uşoară, atuncicreşterea şi educarea gemenilor este trăită cu intensitatedublă sau, uneori, triplă. Gemenii dublează bucuriile, darşi grijile: ultimele, ne asumăm curajul să aÞrmăm, sîntacoperite de bucuria înmulţită la doi adusă părinţilor doarde copiii cărora natura le-a hărăzit să îşi sincronizezeemoţiile şi sentimentele, le-a hărăzit ataşament unul faţăde celălalt cu mult înainte de venire pe lume. Despre62
EDUCAŢIE TIMPURIEaceşti fraţi se spune că „îşi trăiesc bucuriile şi tristeţile,Þecare de două ori”.În acelaşi timp, în faţa părinţilor de copii gemeni aparmai multe diÞcultăţi de ordin psihologic şi pedagogic,la acestea Þind adăugate şi cele Þnanciare. Psihologiisusţin că mult mai multe şi mai diverse sînt întrebărilede educaţie la care caută răspuns părinţii de gemeni. Deregulă, mămicile au tentaţia de a-i îmbrăca la fel, de ale oferi aceleaşi jucării, de a le da felii sau porţii egaleetc. Dar copiii gemeni nu îşi doresc să Þe îmbrăcaţi şihrăniţi la fel, ci să Þe iubiţi... la fel... de mult.Educaţia şi dezvoltarea gemenilor a atras atenţiacercetătorilor din diverse domenii: genetică, medicină,psihologie, pedagogie etc. Vă invităm să trecem înrevistă cîteva din cercetările ce au vizat studiul capacităţilorşi al comportamentelor neordinare atît alegemenilor monozigoţi, cît şi al celor dizigoţi şi care auscos în evidenţă faptul că ei posedă aptitudini psihiceexcepţionale.<strong>Pro</strong>fesorul J. Philippe Rushton de la UniversitateaWestwen Ontario a făcut observări de lungă duratăasupra cîtorva perechi de gemeni care şi-au trăit vieţileseparat. Studiind cazul a doi fraţi care au fost adoptaţide familii cu statut social diferit şi care au crescut şi s-auformat în medii total diferite, neştiind nimic de existenţaceluilalt, cercetătorul a stabilit că aceştia aveau multelucruri în comun. De exemplu: ambii i-au dat cîineluiaceeaşi poreclă – Toy; ambii s-au căsătorit şi au divorţatde femei pe nume Linda; ambii s-au recăsătorit cupurtătoare ale prenumelui Betty; unul şi-a numit copilulJames Allen, celălalt – James Alan.Prezintă interes şi altă pereche investigată. Doi gemeni,care erau mereu bine dispuşi şi care rîdeau mai tottimpul, au fost despărţiţi şi crescuţi de părinţi adoptivi, înambele cazuri foarte serioşi şi sobri. Fraţii au declarat cănu au mai cunoscut pe cineva care „să le facă concurenţăîn ale rîsului” pînă nu şi-au întîlnit geamănul.Un alt studiu, realizat de o echipă compusă dincercetători din America, Suedia şi Olanda şi publicat înrevista American Journal of Human Genetics, a răsturnatteza potrivit căreia gemenii monozigoţi sînt absolutidentici din punct de vedere genetic. Studiul a dovedit căanumite secvenţe ale ADN-ului lor au mici particularităţidistincte. Pe de altă parte, seria de interviuri cu gemenide diferite vîrste publicate în Psychology Today i-a făcutpe savanţi să conchidă că în afara unui set comun degene, aceştia erau atît de diferiţi încît, dacă petreceauprea mult timp împreună, ajungeau la conß icte.Şi noi ne-am propus să studiem asemănările şi deosebiriledintre gemenii monozigoţi, folosind ca instrumentede cercetare interviul şi observarea. Informaţiile obţinuteîn rezultatul discuţiilor cu părinţi de gemeni şi cupedagogi care au educat sau educă astfel de copii ne-aupermis să formulăm cîteva concluzii şi să lansăm cîtevasugestii pentru o mai bună comunicare cu ei. Acestesugestii sînt valabile pentru toate etapele de vîrstă, dar,mai cu seamă, se recomandă a Þ aplicate în comunicareacu gemenii chiar din primele zile de viaţă.• În primul rînd, comportamentul faţă de gemeni trebuiesă Þe unul ca faţă de copii obişnuiţi: evidenţiaţipunctele forte şi particularităţile individuale aleÞecăruia.• Gemenii sînt diferiţi, iar diferenţele ţin de temperament,trăsături de caracter, capacităţi, interese,atitudini.• Principiul de bază pe care trebuie să îşi construiascărelaţia şi demersul educaţional părinţii şi pedagogiieste tratamentul fraţi obişnuiţi, ceea ce presupunecrearea de condiţii care să-i permită Þecăruia să îşidezvolte individualitatea. Deşi par a Þ identici, deosebiriledintre ei sînt incontestabile, chiar dacă nule putem depista imediat. De menţionat că mameledescoperă aceste diferenţe chiar de la primul contactşi ar trebui să transmită aceste „secrete” şi educatorilor– partenerii lor în creşterea şi formarea copiilor.• Adulţii, care au un rol semniÞcativ în educaţia gemenilor,trebuie să ştie că expectanţele lor îi fac pecopii să depindă unul de altul sau să gîndească unulpentru altul, să demonstreze comportamente identice.Anume acestea îi programează pe ambii să Þe „întrunanumit fel”. Reieşind din respectiva constatare,se cuvine ca expectaţiile adulţilor să Þe diferite, cafaţă de fraţi obişnuiţi.• Gemenii trebuie învăţaţi să Þe autonomi, să comuniceşi să construiască relaţii cu semenii în modindependent, să îşi facă prietenii proprii, să îşi croiascăsinguri calea, fără a depinde unul de celălalt.De regulă, ei resimt mai puţin acut necesitatea de acomunica cu alţi copii, deoarece comunică între ei.De aceea, se creează impresia că relaţionarea lorcu semenii nu este atît de consistentă ca la copiiiobişnuiţi.<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.5-6(<strong>57</strong>-<strong>58</strong>) anul 2009DESPRE EDUCAŢIA COPIILOR GEMENI63
- Page 3 and 4:
C U P R I N SRevistă de teorie şi
- Page 5:
QUO VADIS?“Ce-ai făcut azi?”Ta
- Page 8 and 9:
QUO VADIS?ştie totdeauna ce vrea
- Page 10 and 11:
QUO VADIS?savanţi enciclopedişti.
- Page 12 and 13:
QUO VADIS?profesorului este determi
- Page 14 and 15: QUO VADIS?curriculum şi manuale co
- Page 16 and 17: QUO VADIS?IMPLICAŢII PENTRU ACŢIU
- Page 18 and 19: QUO VADIS?Situaţia de la Chişină
- Page 20 and 21: QUO VADIS?Concluziile experţilor e
- Page 22 and 23: QUO VADIS?La aceeaşi întrunire au
- Page 24 and 25: QUO VADIS?Declaraţiile deputatului
- Page 26 and 27: QUO VADIS?• Rugăm autorii să ai
- Page 28 and 29: EVENIMENTE CEPDÎn acest sens, Cent
- Page 30 and 31: EVENIMENTE CEPDConferinţa pentru d
- Page 32: EVENIMENTE CEPDprocesul de autoeval
- Page 35 and 36: EX CATHEDRA• să utilizeze zilnic
- Page 37 and 38: EX CATHEDRAmodule, seminarii, perfe
- Page 39 and 40: EX CATHEDRAAdolescenţii implicaţi
- Page 41 and 42: EX CATHEDRAREFERINŢE BIBLIOGRAFICE
- Page 43 and 44: EX CATHEDRAb. Care este temeiul for
- Page 45 and 46: EX CATHEDRAdar nu neapărat necesar
- Page 47 and 48: EX CATHEDRAvalori sociale noi”. A
- Page 49 and 50: EX CATHEDRAMijloace de învăţăm
- Page 51 and 52: EX CATHEDRAÎn literatura de specia
- Page 53 and 54: EX CATHEDRADiapozitive,diaÞlme,Þl
- Page 55 and 56: EX CATHEDRACurriculumul modern -pro
- Page 57 and 58: EDUCAŢIE DE GEN*Educaţia de gen
- Page 59 and 60: EDUCAŢIE DE GENele la emisiuni, s
- Page 61 and 62: EDUCAŢIE DE GENantrenaţi preponde
- Page 63: EDUCAŢIE DE GENştiu să-şi gesti
- Page 67 and 68: INCLUSIV EU*Alături de copilul să
- Page 69 and 70: INCLUSIV EUhipersocializarea autori
- Page 71 and 72: INCLUSIV EUfoarte multe familii nu
- Page 73 and 74: INCLUSIV EUprocesul de dezvoltare a
- Page 75 and 76: INCLUSIV EUCel mai frumos curs pent
- Page 77 and 78: DOCENDO DISCIMUSO metodă de identi
- Page 79 and 80: DOCENDO DISCIMUSUn prim indiciu asu
- Page 81 and 82: DOCENDO DISCIMUSmutări au rămas f
- Page 83 and 84: DOCENDO DISCIMUSTehnici de web desi
- Page 85 and 86: EXERCITO, ERGO SUMIntegrare europea
- Page 87 and 88: EXERCITO, ERGO SUMşi a populaţiei
- Page 89 and 90: EXERCITO, ERGO SUMpro şi contra la
- Page 91 and 92: EXERCITO, ERGO SUMCopilul: între p
- Page 93 and 94: EXERCITO, ERGO SUMProfesoriiCe aşt
- Page 95 and 96: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEstrate
- Page 97 and 98: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEdeasup
- Page 99 and 100: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEFigura
- Page 101 and 102: DICŢIONARŞcoala părinţilorSorin
- Page 103 and 104: DICŢIONARCa „matrice de reciproc
- Page 105 and 106: DICŢIONARvariabilelor contextuale