Nr. 57-58 - Pro Didactica

EDUCAŢIE TIMPURIEaceşti fraţi se spune că „îşi trăiesc bucuriile şi tristeţile,Þecare de două ori”.În acelaşi timp, în faţa părinţilor de copii gemeni aparmai multe diÞcultăţi de ordin psihologic şi pedagogic,la acestea Þind adăugate şi cele Þnanciare. Psihologiisusţin că mult mai multe şi mai diverse sînt întrebărilede educaţie la care caută răspuns părinţii de gemeni. Deregulă, mămicile au tentaţia de a-i îmbrăca la fel, de ale oferi aceleaşi jucării, de a le da felii sau porţii egaleetc. Dar copiii gemeni nu îşi doresc să Þe îmbrăcaţi şihrăniţi la fel, ci să Þe iubiţi... la fel... de mult.Educaţia şi dezvoltarea gemenilor a atras atenţiacercetătorilor din diverse domenii: genetică, medicină,psihologie, pedagogie etc. Vă invităm să trecem înrevistă cîteva din cercetările ce au vizat studiul capacităţilorşi al comportamentelor neordinare atît alegemenilor monozigoţi, cît şi al celor dizigoţi şi care auscos în evidenţă faptul că ei posedă aptitudini psihiceexcepţionale.Profesorul J. Philippe Rushton de la UniversitateaWestwen Ontario a făcut observări de lungă duratăasupra cîtorva perechi de gemeni care şi-au trăit vieţileseparat. Studiind cazul a doi fraţi care au fost adoptaţide familii cu statut social diferit şi care au crescut şi s-auformat în medii total diferite, neştiind nimic de existenţaceluilalt, cercetătorul a stabilit că aceştia aveau multelucruri în comun. De exemplu: ambii i-au dat cîineluiaceeaşi poreclă – Toy; ambii s-au căsătorit şi au divorţatde femei pe nume Linda; ambii s-au recăsătorit cupurtătoare ale prenumelui Betty; unul şi-a numit copilulJames Allen, celălalt – James Alan.Prezintă interes şi altă pereche investigată. Doi gemeni,care erau mereu bine dispuşi şi care rîdeau mai tottimpul, au fost despărţiţi şi crescuţi de părinţi adoptivi, înambele cazuri foarte serioşi şi sobri. Fraţii au declarat cănu au mai cunoscut pe cineva care „să le facă concurenţăîn ale rîsului” pînă nu şi-au întîlnit geamănul.Un alt studiu, realizat de o echipă compusă dincercetători din America, Suedia şi Olanda şi publicat înrevista American Journal of Human Genetics, a răsturnatteza potrivit căreia gemenii monozigoţi sînt absolutidentici din punct de vedere genetic. Studiul a dovedit căanumite secvenţe ale ADN-ului lor au mici particularităţidistincte. Pe de altă parte, seria de interviuri cu gemenide diferite vîrste publicate în Psychology Today i-a făcutpe savanţi să conchidă că în afara unui set comun degene, aceştia erau atît de diferiţi încît, dacă petreceauprea mult timp împreună, ajungeau la conß icte.Şi noi ne-am propus să studiem asemănările şi deosebiriledintre gemenii monozigoţi, folosind ca instrumentede cercetare interviul şi observarea. Informaţiile obţinuteîn rezultatul discuţiilor cu părinţi de gemeni şi cupedagogi care au educat sau educă astfel de copii ne-aupermis să formulăm cîteva concluzii şi să lansăm cîtevasugestii pentru o mai bună comunicare cu ei. Acestesugestii sînt valabile pentru toate etapele de vîrstă, dar,mai cu seamă, se recomandă a Þ aplicate în comunicareacu gemenii chiar din primele zile de viaţă.• În primul rînd, comportamentul faţă de gemeni trebuiesă Þe unul ca faţă de copii obişnuiţi: evidenţiaţipunctele forte şi particularităţile individuale aleÞecăruia.• Gemenii sînt diferiţi, iar diferenţele ţin de temperament,trăsături de caracter, capacităţi, interese,atitudini.• Principiul de bază pe care trebuie să îşi construiascărelaţia şi demersul educaţional părinţii şi pedagogiieste tratamentul fraţi obişnuiţi, ceea ce presupunecrearea de condiţii care să-i permită Þecăruia să îşidezvolte individualitatea. Deşi par a Þ identici, deosebiriledintre ei sînt incontestabile, chiar dacă nule putem depista imediat. De menţionat că mameledescoperă aceste diferenţe chiar de la primul contactşi ar trebui să transmită aceste „secrete” şi educatorilor– partenerii lor în creşterea şi formarea copiilor.• Adulţii, care au un rol semniÞcativ în educaţia gemenilor,trebuie să ştie că expectanţele lor îi fac pecopii să depindă unul de altul sau să gîndească unulpentru altul, să demonstreze comportamente identice.Anume acestea îi programează pe ambii să Þe „întrunanumit fel”. Reieşind din respectiva constatare,se cuvine ca expectaţiile adulţilor să Þe diferite, cafaţă de fraţi obişnuiţi.• Gemenii trebuie învăţaţi să Þe autonomi, să comuniceşi să construiască relaţii cu semenii în modindependent, să îşi facă prietenii proprii, să îşi croiascăsinguri calea, fără a depinde unul de celălalt.De regulă, ei resimt mai puţin acut necesitatea de acomunica cu alţi copii, deoarece comunică între ei.De aceea, se creează impresia că relaţionarea lorcu semenii nu este atît de consistentă ca la copiiiobişnuiţi.Didactica Pro..., Nr.5-6(57-58) anul 2009DESPRE EDUCAŢIA COPIILOR GEMENI63