EXERCITO, ERGO SUMTehnica dată facilitează elaborarea eseului structurat,deoarece frecvent elevii au tendinţa să explice anumiteaspecte fără a face trimitere la text. Or, comentariulcare nu se bazează pe exemple este unul trunchiat şi,în ultimă instanţă, insuÞcient de profund pentru a Þevaluat în mod corespunzător. Pentru a aplica aceastătehnică, elevii trebuie să posede anumite dexterităţi: deselectare a secvenţelor de text relevante; de realizarea conexiunilor logice; de exprimare scrisă corectă; decomentare a unor secvenţe succesive.Avantajele aplicării tehnicii sînt următoarele:! Elevii sînt puşi în situaţia de a scrie în clasă.! Comentariile sînt audiate de colegi.! Comentariile pot Þ îmbunătăţite în clasă.! Elevii pot prelua unele dintre ideile colegilorpentru a le dezvolta.! Exclude copierea din volume de critică literară.! Descătuşează elevii, permiţindu-le tuturor să îşiexpună opinia.Unicul dezavantaj pe care îl pot semnaliza constă înfaptul că Agenda cu notiţe paralele este o tehnică cronofagă.Însă învăţîndu-i pe elevi a selecta esenţialul dinopera literară, un profesor judicios va obţine, indubitabil,performanţe notabile.Curriculumul de liceu la Limba şi literatura românăstabileşte următoarele obiective de referinţă, care solicităelevilor priceperi de scriere a textului metaliterar:Elevul va Þ capabil:• să utilizeze motivat, în textele elaborate, unităţifrazeologice, paremiologice, citate;• să redacteze un text nonliterar/metaliterar înconformitate cu parametrii logici ai structurii.În cadrul modulului Literatura populară (cl. XI), pelîngă orele de analiză a textului literar, pot Þ proiectateşi 2 lecţii de compunere, care pot Þnaliza cu redactareacomentariului literar al unei lucrări poetice.Bunăoară, Agenda cu notiţe paralele poate Þ aplicatăeÞcient la subiectul Lirica populară.După lectura textului selectat şi explicarea cuvintelorşi a expresiilor noi sau neclare, elevilor li se poate propuneun ghid de învăţare care cuprinde următorii itemi:1. Comentează, aplicînd agenda cu notiţe paralele,3 Þguri de stil extrase din text.2. Explică semniÞcaţia motivelor din poezie.3. Interpretează trăirile eului poetic.4. Comentează valenţele stilistice ale verbelor laprezent, la conjunctiv şi la condiţional-optativ.5. Relevă elementele de prozodie care contribuiela crearea atmosferei generale de dor.6. Comentează semnificaţia titlului în raport cumesajul global al operei.Pentru a lucra eÞcient, elevii sînt repartizaţi pe echipea cîte 4-5. Pentru Þecare item se pot aloca cîte 7 minutepentru scriere şi cîte 5 minute pentru prezentarea produsuluiîn grup. Apoi, după rezolvarea itemilor, unelecomentarii se citesc în plen. Ulterior, printr-un asaltde idei, se pot stabili aspectele care trebuie abordate înintroducerea şi încheierea eseului.NOTA BENE! Presupunînd că elevii de clasa a XI-asînt familiarizaţi cu tehnica Agenda cu notiţe paraleleşi, după cum e şi Þresc, au depăşit etapa superÞcialităţii,adică răspunsul la Þecare item în 2-3 cuvinte,astfel încît vor avea pregătit „scheletul” comentariuluidin clasă.Consider că producerea textului nu este numai responsabilitateaelevilor. De aceea trebuie să încercămîmpreună să acumulăm informaţia, să o selectăm, săo sistematizăm şi să îi dăm o formă, astfel încît acasă,formabilul să vină cu nişte completări, cu o tratare originalăa problemei.Motivînd corect elevii, se pot crea multiple oportunităţiîntru dezvoltarea imaginaţiei care, nu în ultimulrînd, contribuie la elaborarea textelor de orice natură îngeneral şi a eseurilor şcolare în special.Ar Þ incorect să aÞrm că am reuşit să-i învăţ pe toţielevii mei să scrie eseuri de nota zece (şi pînă la urmăce e nota?), dar, cu certitudine, oricare dintre ei ar putearedacta un text la un subiect dat.REFERINŢE BIBLIOGRAFICE:1. Fryer, M., Predarea şi învăţarea creativă, Ch.,Ed. Unuinii Scriitorilor, 1996.2. Cartaleanu, T.; Cosovan, O.; Goraş-Postică V.;Lîsenco, S.; Sclifos, L., Formare de competenţeprin strategii didactice interactive, Centrul EducaţionalPRO DIDACTICA, Ch., 2008.3. Limba şi literatura română, Curriculum pentruînvăţămîntul liceal, Ch., Ed.Univers Pedagogic,2006.88LĂSAŢI COPIII SĂ CREEZE SAU ESEUL – JOC ŞI IMAGINAŢIE
EXERCITO, ERGO SUMCopilul: între părinţişi profesoriEcaterina MOGAGimnaziul Elimul Nou, mun. Chişinău„Învaţă pe copil calea pe care trebuie s-o urmezeşi cînd va îmbătrîni, nu se va abate de la ea.”(Pr. 22:6)Dacă ar Þ să alegem dintre miile de activităţi de importanţămajoră pentru omenire, printre ele s-ar număraşi educarea copiilor.O societate ancorată puternic în realitatea lui Dumnezeupune educaţia în centrul existenţei sale, dar nuorice fel de educaţie, ci una teocentrică, care îl areîn vedere pe copil ca întreg, inclusiv dimensiunea saspirituală.Trăim într-o epocă în care indicatoarele morale şi-aupierdut unidirecţionalitatea, arătînd în toate sensurileposibile, astfel că cei care au nevoie de îndrumare sînt,mai degrabă, derutaţi decît ghidaţi. Este epoca în carese susţine că toate valorile morale sînt relative, iar acestlucru alimentează haosul moral, lumea Þind în căutareaunor criterii după care s-ar putea stabili ce este bine şice este rău.Familia constituie baza societăţii şi asigură continuitateaşi prosperitatea unui neam. O societate devineputernică prin integritatea familiei, prin posibilităţileacesteia de a le da copiilor o educaţie, or, sintagma „ceişapte ani de-acasă” derivă anume de aici.În acest context, construirea unui parteneriat eÞcientîntre şcoală şi familie este una dintre verigile şi unuldintre scopurile primordiale ale activităţii GimnaziuluiElimul Nou, scop ce reiese din expresia unei puternicedorinţe de a le oferi copiilor o educaţie ancorată în absoluturileScripturii.Conştienţi de semniÞcaţia parteneriatului familieşcoalăpentru derularea cu succes a procesului instructiv-educativ,prezentăm schiţa uneia dintre acţiunileorganizate la Þecare început de an şcolar la nivelul instituţieinoastre, cu participarea membrilor Comitetuluide Consultanţă Familială şi a colectivul de profesori,acţiune cu genericul Educaţia în familie şi implicareapărinţilor în viaţa şcolară a copilului. Cum este? Cumar trebui să Þ e?Organizatorii acestei întruniri, desfăşurate sub formăde masă rotundă, şi-au propus realizarea următoarelorobiective:- deÞnirea rolului şi a contribuţiei parteneriatuluişcoală-familie în educarea copilului;- analiza principiilor biblice cu privire la educaţiaşi creşterea copiilor;- stabilirea scopurilor şi a direcţiilor de activitateale Comitetului de Consultanţă Familială (CCF)pentru noul an de studii.Algoritmul şedinţei a presupus cîţiva paşi:I. Pentru a se cunoaşte mai bine, participanţii au fostîmpărţiţi în 2 echipe şi au fost invitaţi să relateze cîtevalucruri importante despre ei ca părinte/profesor,lucruri pe care ar trebui să le cunoască colegii degrup şi pe care le vor utiliza pe parcursul activităţilorprogramate.II. După această succintă prezentare, participanţii aufost solicitaţi să elaboreze o imagine: Eu – subiectal educaţiei creştine.III. Ulterior, moderatorul a dat citire subiectelor ce vorÞ abordate pe parcurs, subiecte formulate sub formăde întrebări:– Care este rolul părinţilor şi al profesorilor îneducaţia copiilor?– Ce facem noi, profesorii, pentru a-i ajuta pepărinţi în acest act decisiv?– În ce cazuri trebuie să se implice profesorii şi înce constă intervenţia acestora în viaţa de familiea elevilor?– Care este aportul părinţilor la educaţia şcolară acopiilor?– Care este atitudinea creştină cu privire la educaţie?– De ce, conform Bibliei, copiii creştinilor trebuiesă înveţe într-o şcoală creştină?IV. Activitatea a continuat cu un brainstorming în cadrulcăruia participanţii au fost rugaţi să emită cît maimulte idei cu referire la multiplele aspecte ce vizeazăeducaţia copiilor şi colaborarea şcoală-familie înacest demers.1. Gîndiţi-vă la educaţia în familie şi la implicareapărinţilor în viaţa şcolară a copilului. Cum este? Cumar trebuie să Þ e?<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.5-6(<strong>57</strong>-<strong>58</strong>) anul 200989
- Page 3 and 4:
C U P R I N SRevistă de teorie şi
- Page 5:
QUO VADIS?“Ce-ai făcut azi?”Ta
- Page 8 and 9:
QUO VADIS?ştie totdeauna ce vrea
- Page 10 and 11:
QUO VADIS?savanţi enciclopedişti.
- Page 12 and 13:
QUO VADIS?profesorului este determi
- Page 14 and 15:
QUO VADIS?curriculum şi manuale co
- Page 16 and 17:
QUO VADIS?IMPLICAŢII PENTRU ACŢIU
- Page 18 and 19:
QUO VADIS?Situaţia de la Chişină
- Page 20 and 21:
QUO VADIS?Concluziile experţilor e
- Page 22 and 23:
QUO VADIS?La aceeaşi întrunire au
- Page 24 and 25:
QUO VADIS?Declaraţiile deputatului
- Page 26 and 27:
QUO VADIS?• Rugăm autorii să ai
- Page 28 and 29:
EVENIMENTE CEPDÎn acest sens, Cent
- Page 30 and 31:
EVENIMENTE CEPDConferinţa pentru d
- Page 32:
EVENIMENTE CEPDprocesul de autoeval
- Page 35 and 36:
EX CATHEDRA• să utilizeze zilnic
- Page 37 and 38:
EX CATHEDRAmodule, seminarii, perfe
- Page 39 and 40: EX CATHEDRAAdolescenţii implicaţi
- Page 41 and 42: EX CATHEDRAREFERINŢE BIBLIOGRAFICE
- Page 43 and 44: EX CATHEDRAb. Care este temeiul for
- Page 45 and 46: EX CATHEDRAdar nu neapărat necesar
- Page 47 and 48: EX CATHEDRAvalori sociale noi”. A
- Page 49 and 50: EX CATHEDRAMijloace de învăţăm
- Page 51 and 52: EX CATHEDRAÎn literatura de specia
- Page 53 and 54: EX CATHEDRADiapozitive,diaÞlme,Þl
- Page 55 and 56: EX CATHEDRACurriculumul modern -pro
- Page 57 and 58: EDUCAŢIE DE GEN*Educaţia de gen
- Page 59 and 60: EDUCAŢIE DE GENele la emisiuni, s
- Page 61 and 62: EDUCAŢIE DE GENantrenaţi preponde
- Page 63 and 64: EDUCAŢIE DE GENştiu să-şi gesti
- Page 65 and 66: EDUCAŢIE TIMPURIEaceşti fraţi se
- Page 67 and 68: INCLUSIV EU*Alături de copilul să
- Page 69 and 70: INCLUSIV EUhipersocializarea autori
- Page 71 and 72: INCLUSIV EUfoarte multe familii nu
- Page 73 and 74: INCLUSIV EUprocesul de dezvoltare a
- Page 75 and 76: INCLUSIV EUCel mai frumos curs pent
- Page 77 and 78: DOCENDO DISCIMUSO metodă de identi
- Page 79 and 80: DOCENDO DISCIMUSUn prim indiciu asu
- Page 81 and 82: DOCENDO DISCIMUSmutări au rămas f
- Page 83 and 84: DOCENDO DISCIMUSTehnici de web desi
- Page 85 and 86: EXERCITO, ERGO SUMIntegrare europea
- Page 87 and 88: EXERCITO, ERGO SUMşi a populaţiei
- Page 89: EXERCITO, ERGO SUMpro şi contra la
- Page 93 and 94: EXERCITO, ERGO SUMProfesoriiCe aşt
- Page 95 and 96: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEstrate
- Page 97 and 98: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEdeasup
- Page 99 and 100: DEZVOLTAREA GÎNDIRII CRITICEFigura
- Page 101 and 102: DICŢIONARŞcoala părinţilorSorin
- Page 103 and 104: DICŢIONARCa „matrice de reciproc
- Page 105 and 106: DICŢIONARvariabilelor contextuale