Mapamond pedagogicMasa rotundă: Colaborarea educaţională cuPolonia – experienţe şi oportunităţiPe 2 decembrie curent, echipa Centrului Educaţional PRO DIDACTICA aorganizat o masă rotundă cu genericul Colaborarea educaţională cu Polonia – experienţeşi oportunităţi, care a constituit un bilanţ al unei consistente şi valoroasevizite de studiu efectuate în Polonia de către un grup de formatori ai Centrului,reperezentanţi ai diverselor instituţii de învăţămînt din republică. Vizita a fost organizată în perioada 14-20 noiembrie,la iniţiativa Colegiului Europei de Est, sprijinit de Fundaţia Polono-Americană a Libertăţii, <strong>Pro</strong>gramul Study Toursto Poland, coordonator Lena PRUSINOWSKA.După cuvîntul de salut rostit de Rima BEZEDE,directorul executiv al Centrului, care a fost însoţit deunele referinţe pe marginea vizitei de studiu în Polonia,Lilia NAHABA, coordonatorul proiectului dat, a analizat,din perspectivă social-culturală şi profesională,obiectivele şi realizările acestei vizite, care ne-a permisfamiliarizarea cu „bufetul suedez” al învăţămîntuluipolonez, cu mai multe organizaţii din Varşovia, Lublinşi Swidnik: Liceul Public Bednarsca, Asociaţia Obşteascăa <strong>Pro</strong>fesorilor, Facultatea de Psihologie şi FilozofieCreştină de la Universitatea Stefan Kardinal Visinski,Federaţia Iniţiativelor în Educaţie, Centrul de PerfecţionareContinuă a <strong>Pro</strong>fesorilor, Gimnaziul Ioan Paulal II-lea, Asociaţia Pedagogilor NATAN, Fundaţia deIniţiative Manageriale, Parlamentul Poloniei, BibliotecaUniversităţii din Varşovia etc.Cu un cuvînt de încurajare pentru cooperarea cuPolonia s-a adresat participanţilor la masa rotundă AnaMaria LUFT, soţia ambasadorului Poloniei la Chişinău,Bogumil LUFT.Specificul sistemului de învăţămînt din Polonia, cudetalii semnificative şi relevante pentru contextul nostru,a fost prezentat de Tatiana CARTALEANU (UniversitateaPedagogică de Stat I. Creangă). Unele referinţepe marginea experienţei ONG-urilor educaţionale, extrapolatela realitatea noastră, au fost trecute în revistăde Viorica GORAŞ-POSTICĂ. Astfel, conform datelorfurnizate de cele 5 ONG-uri vizitate, numite asociaţii,am constatat că acestea au posibilităţi şi perspective maride activitate, fiind o expresie a democraţiei şi a pluralismuluide opinie. Majoritatea ONG-urilor polonezesînt durabile, cu peste 20 de ani de activitate şi cu peste2 mln. de colaboratori. Direcţiile mari de activitate sîntsimilare cu cele ale ONG-urilor de la noi: administrare16
MAPAMOND PEDAGOGICde proiecte internaţionale; servicii contra plată, inclusivformare şi consultanţă etc. Sînt deschise pentru colaborareîn Europa de Sud-Est: Ucraina, Bielorusia, Moldova,Georgia etc. Fiecare ONG educaţional are propria nişăde activitate, inovatoare: fie managerială, fie promovareajocului (KLANZA), fie formare în stil training (AsociaţiaPedagogilor NATAN); comercializează o mare diversitatede materiale didactice în sprijinul elevilor şi al profesorilor;acordă suport şcolilor rurale mici, supuse pericoluluide a fi închise (Federaţia de Iniţiative Locale) – lecţiivaloroase pentru noi.La specificul şi diversitatea sistemului de formarecontinuă a cadrelor didactice, în care sînt implicateinstituţii de stat şi neguvernamentale, s-a referit RodicaSOLOVEI (Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei). Experienţelepoloneze cu privire la organizarea învăţămîntuluila distanţă au fost abordate de Viorel BOCANCEA(Universitatea de Stat din Tiraspol), iar unele secvenţepractice de la seminarul Sindromul arderii profesionaleau fost aplicate de Lia SCLIFOS (Colegiul de Construcţiidin Chişinău) şi Valeriu GORINCIOI (Liceul M. Sadoveanudin Călăraşi).Toţi vorbitorii i-au îndemnat pe cei prezenţi să iniţiezecolaborări cu colegii polonezi, existînd perspectivemari pentru tineri, profesori, oameni de afaceri etc. Deasemenea, s-au exprimat mulţumiri pentru şansa acesteivizite, care a presupus o experienţă profesională – multedin lucrurile învăţate urmînd a fi aplicate în mod creativşi la noi – şi culturală de neuitat.În numele echipei de organizare,Viorica GORAŞ-POSTICĂ,Centrul Educaţional PRO DIDACTICAUn drum care duce spre civilizaţieOricît de impresionaţi ne-am întors din Polonia, totalegînd pe drum înapoi – 36 de ore cu trenul! – metaforepentru a ne exprima încîntarea şi testînd „pe noi” mai multedintre inovaţiile sistemului polonez, un lucru rămîne cert:au şi ei problemele noastre, şi la ei sistemul de la Bolognaalimentează suficiente insatisfacţii, şi la ei asociaţiile depărinţi vor să ajute profesorii – dar o fac deschizînd şcoliproprii, însă oferta educaţională poloneză este una caremerită a fi studiată, pentru că unele dintre dilemele noastreei le-au soluţionat şi sînt mulţumiţi de rezultat.Să începem cu şcoala primară, în care copilul poatefi înscris de la 6 sau de la 7 ani, dar, neapărat, după ce afrecventat un an clasa pregătitoare a grădiniţei. Aceastaîi permite elevului din clasa I primară să nu privească cuochii celui de la poarta nouă multe dintre cerinţele şcolii.În localităţile mici, unde nu există o grădiniţă de copii,clasa respectivă se deschide la şcoală. „Şcoala primară,ne-a spus directorul unui liceu, îl învaţă pe copil să trăiascăîntr-o instituţie de învăţămînt.” Pentru următorii 12ani, el va fi elev şi deci este foarte important să asimilezeun cod comportamental specific. În şcoala primarăelevul se află 6 ani: în primii 3 studiile sînt integrate(are lecţii tematice, nu ore separate pe discipline), iar înurmătorii 3 ani începe studierea separată a disciplinelor:Limba poloneză, Limba străină I (engleza), Matematica,Istoria şi sociologia, Ştiinţele naturale, Desenul liniar,Arta plastică, Muzica, Informatica, Religia sau Etica,Educaţia în familie, Cultura fizică. Predarea se face decătre acelaşi profesor sau de către profesori diferiţi, dupăcircumstanţe şi posibilităţi. Cei care predau la treaptaprimară pot avea studii medii speciale (şcoala pedagogică)sau superioare. Studiile primare se încheie cu unexamen de absolvire, desfăşurat în cadrul instituţiei, darevaluat extern.Urmează gimnaziul, obligatoriu pentru toţi elevii, pecare îl frecventează doar 3 ani – clasa I, II şi III de gimnaziu,abia acum avînd profesori diferiţi la diferite discipline.La cele enumerate deja, se adaugă Fizica şi Astronomia,Limba străină II (germana, spaniola, franceza, italiana,rusa), Chimia, Biologia, Geografia, Tehnologia, Arta.<strong>Pro</strong>fesorii de gimnaziu sînt persoane cu studii de licenţăîn domeniul disciplinei predate şi cu masterat profesionalîn ştiinţele educaţiei. În localităţile cu un număr marede copii, este principial ca şcoala primară, gimnaziul şiliceul să se afle în edificii separate. În localităţile cu unnumăr mic de copii, nu există gimnazii, elevii mergînd săstudieze în satele mai mari sau în orăşele, ceea ce implicănaveta zilnică sau cazarea la internat. Colegii polonezirecunosc că lucrul într-un gimnaziu este dificil mai alesdin cauza vîrstei „interesante” a copiilor, dar şi din cauzaaltor doi factori perturbatori: primul este formarea unornoi comunităţi de instruire şi necesitatea de a se afirma,care, uneori, îndreaptă paşii adolescenţilor pe căi greşite,iar al doilea este miza mare care îi revine examenului deabsolvire. Stresul trăit de copilul ce trece, la 13 ani, dinbraţele unui singur pedagog în mîinile a 12-15 profesorinecunoscuţi, fiecare cu cerinţele sale, deseori nu poate fidepăşit cu puteri proprii. Am urmărit cum, într-un gimnaziude provincie, după lecţiile stabilite în orar, profesoriilucrau în clase cu 3-5 copii aflaţi în ratrapaj. De ce o fac?Pentru că, dacă nu îi ajută acum, în primul semestru, maitîrziu e imposibil sau inutil să o mai facă. Timpul celmai preţios a fost pierdut. <strong>Pro</strong>blema nr.1 a copiilor carevin la gimnaziu este viteza şi calitatea lecturii: nu mulţisînt cu adevărat dislexici, dar au nevoie de ajutor mulţi.Examenul de absolvire este conceput ca unul extern, verificatla nivel de voievodat. Cu rezultatul de la examenul„de capacitate”, la care se adaugă media notelor anuale<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.6 (<strong>64</strong>) anul 2010Masa rotundă: Colaborarea educaţională cu Polonia – experienţe şi oportunităţi17
- Page 2 and 3: Liceul Teoretic Orizontwww.orizont.
- Page 4 and 5: QUO VADIS?Modernizarea învăţăm
- Page 6 and 7: quo vadis?Un alt aspect important,
- Page 10 and 11: ex cathedraIntegrarea portofoliilor
- Page 12 and 13: Ex CathedraPortofoliile de predareP
- Page 14 and 15: Ex CathedraÎn calitate de platform
- Page 16: Ex Cathedraint i,j; T x;for(i=1; i=
- Page 21 and 22: MAPAMOND PEDAGOGICcare aspiră şi
- Page 23: MAPAMOND PEDAGOGIC3 Sentimentul de
- Page 26 and 27: Docendo discimusPortretul profesion
- Page 28 and 29: docendo discimusde conflict. ,,Pe n
- Page 30 and 31: docendo discimus• cetăţeni resp
- Page 32 and 33: docendo discimusextindere a instrui
- Page 34 and 35: docendo discimusParteneriatul şcoa
- Page 36 and 37: docendo discimusMigraţia părinţi
- Page 38 and 39: Cuvînt. Limbă. Comunicare.Compune
- Page 40 and 41: Cuvînt. limbă. comunicare.formula
- Page 42 and 43: Cuvînt. limbă. comunicare.• ela
- Page 44 and 45: Cuvînt. limbă. comunicare.Pentru
- Page 46 and 47: exercito, ergo sumVizualizarea obie
- Page 48 and 49: exercito, ergo summultă claritate,
- Page 50 and 51: exercito, ergo sum• prezentarea r
- Page 52 and 53: exercito, ergo sumSTRUCTURA LECŢIE
- Page 54 and 55: exercito, ergo sum9. Marble adding
- Page 56 and 57: DicţionarInformatizarea educaţiei
- Page 58 and 59: Dicţionardescoperirea şi organiza