13.07.2015 Views

Nr. 64 - Pro Didactica

Nr. 64 - Pro Didactica

Nr. 64 - Pro Didactica

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

exercito, ergo sum• prezentarea rezultatelor investigaţiei.În cadrul acestor investigaţii, elevii au apelat, înprimul rînd, la ajutorul bunicilor, al unchilor, al vecinilor– martori oculari ai evenimentelor studiate, trăind, înfinal, o satisfacţie deosebită, fiind apreciaţi şi în familiepentru interesul manifestat.Elevii din clasele terminale de liceu au realizat investigaţiimai complexe, făcînd uz de mijloacele tehnicemoderne (camere de luat vederi, dictafon etc.). Ei auelaborat mici prezentări PowerPoint, filmuleţe în diferiteformate despre cel de-al II-lea război mondial, foameadin 1946-1947, deportările staliniste, viaţa deportaţilorîn Siberia, războiul din Afganistan, războiul de pe Nistru.Adresîndu-le persoanelor-sursă întrebări pregătitedin timp, elevii au demonstrat cunoaşterea subiectului.În orice încercare de acest gen, important este ca ei săînţeleagă procesul vizat de mărturiile orale, să ştie cumsă-şi utilizeze capacităţile analitice şi interpretative înproducerea unui material. Valorificarea acestor înregistrărise poate realiza într-o conferinţă istorică, organizatăîn şcoală, în cadrul căreia elevii îşi vor prezenta produsulcu comentariile de rigoare.Studiul istoriei orale se poate realiza prin mai multetehnici şi metode didactice de cercetare, dar propriaexperienţă ne face să relevăm eficienţa deosebită a douădintre ele: studiul de caz şi proiectul.Studiul de caz presupune colectarea şi prezentareade informaţii detaliate despre un individ/grup, incluzîndrapoarte sau mărturii ale subiecţilor înşişi. Fiind oformă de cercetare descriptivă calitativă, studiul de cazanalizează temeinic respectivul obiect şi numai într-uncontext dat. „Cercetătorii” nu caută un adevăr universal,generalizabil, în schimb manifestă interesul pentruexplorarea detaliilor şi pentru descriere.Componentele de bază ale unui studiu de caz sînt:întrebările; propoziţiile de bază; unităţile de analiză;legătura logică între datele culese şi enunţuri; criteriilede interpretare a rezultatelor.Elevii implicaţi în realizarea unui studiu de caz sevor confrunta cu următoarele sarcini: alegerea entităţiide cercetat; colectarea datelor, analiza datelor; realizarearaportului de cercetare; discutarea validităţii şi a legitimităţiistudiului realizat.Avantajele utilizării acestei metode sînt multiple:abilitează elevii cu proceduri de cercetare în domeniu,folosite de istorici; oferă posibilităţi de aprofundare aînţelegerii faptelor, evenimentelor istorice; dezvoltămultiperspectivitatea (definită de Ann Low-Beer caproces de analiză a evenimentelor istorice din mai multeperspective), în sensul atitudinii tolerante faţă de diferitepuncte de vedere şi al abilităţii de a schimba unghiul depercepţie.<strong>Pro</strong>iectul, o altă metodă interactivă de predareînvăţare-evaluare,implică efectuarea de către elev aunei cercetări (individual sau în echipă), elaborareaunei creaţii etc., avînd ca scop diversificarea activităţiidesfăşurate în timpul orelor de curs (disciplinar saupluridisciplinar) prin obţinerea unui produs concret (undosar tematic, un ghid, un film, o expoziţie). Etapelerealizării unui proiect sînt: alegerea temei; planificareaactivităţii; cercetarea propriu-zisă; elaborarea materialelor;prezentarea rezultatelor cercetării şi/sau amaterialelor create; evaluarea. Strategia de evaluare aproiectului va fi anunţată anticipat de către profesor sauacesta stabileşte criteriile de evaluare împreună cu elevii.Aşadar, în faza iniţială, elevii trebuie să fie informaţiasupra următoarelor aspecte: ce se va evalua (modul delucru, modul de prezentare şi/sau produsul); care va firolul profesorului: ghid, evaluator continuu, evaluatordoar la sfîrşitul activităţii; care sînt cerinţele (dacă sînt)faţă de realizarea proiectului: obligativitatea respectăriiunui plan, a unui anumit format pentru prezentarearaportului sau a produsului etc.Experienţa de utilizare a istoriei orale în realizareade proiecte demonstrează că acest proces poate începecu abordarea următoarelor subiecte: Cum s-a schimbatviaţa de familie şi activitatea la locul de muncă ca urmarea progresului tehnologic? Cum s-a schimbat viaţa defamilie în sec. XX? Cum s-a modificat rolul soţului şi celal soţiei? Cum s-au schimbat condiţiile de trai în acestsecol? Cum s-au modificat relaţiile dintre generaţii? Înce fel au afectat viaţa oamenilor schimbările din domeniultransporturilor? Cum s-a modificat viaţa oamenilorca urmare a realizărilor din domeniul medicinei? Cums-au transformat ideile oamenilor cu privire la religie,crimă, pedeapsă, sărăcie, bogăţie, educaţie, artă, modă,stat, identitatea naţională, patriotism?Asigurarea tuturor condiţiilor pentru ca elevii săstrîngă mărturii ale istoriei orale şi să le analizeze corespunzătorare o valoare educativă enormă:• oferă acces la experienţele şi perspectivele oamenilorobişnuiţi;• oferă o imagine bine conturată asupra istorieirecente, care poate pune „carne pe oasele” relatărilordin manual;• furnizează informaţii care, de regulă, lipsesc înmanual;• serveşte drept instrument de verificare a dovezilorla care se face referinţă în alte izvoare, în specialîn mass-media;• acţionează drept exemplu pentru interpretare,adică arată cum au resimţit oamenii evenimentulrespectiv;• constituie o modalitate de a-i ajuta pe elevi săcerceteze şi să aplice conceptele-cheie ale continuităţiişi schimbării în istorie;• solicită aplicarea principiilor şi a criteriilor analiticeutilizate în cadrul oricărui alt tip de izvoare48Istoria vie în sălile de clasă

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!