docendo discimusParteneriatul şcoală-familie:de la pasivitate la implicareP O L I C Y B R I E F<strong>Pro</strong>blema parteneriatului şcoală-familie este una dintre preocupările la zi ale guvernelor din ţările ComunităţiiEuropene, dar şi pentru Guvernul R. Moldova. În anul 2009, Centrul Educaţional PRO DIDACTICA, cu suportulCentrului de Politici Educaţionale de la Universitatea din Ljubljana şi al Institutului pentru o Societate Deschisăde la Budapesta, şi-a propus să investigheze gradul de implicare şi de activism şcolar al părinţilor, pentru a stabilibarierele şi lacunele existente, a consolida relaţiile dintre părinţi şi profesori/manageri ai instituţiilor de învăţămînt,aducîndu-şi, astfel, contribuţia la eficientizarea acestui parteneriat.Metodologia utilizată în cadrul cercetării a presupusrealizarea a două sondaje de opinie ce au avut drept grupuriţintă: părinţii copiilor ce studiază în şcoală; părinţiimembri ai Comitetului părintesc al clasei sau ai Comitetuluipărintesc al şcolii; părinţii copiilor din grupuri socialexcluse; managerii instituţiilor de învăţămînt. Datelecolectate au fost folosite în această analiză de politicipublice, care examinează două categorii de obstacole:(i) cu care se confruntă cadrele didactice/manageriiinstituţiilor de învăţămînt în implicarea părinţilor înviaţa şcolii şi (ii) cu care se confruntă părinţii/tutoriiîn dorinţa de a participa în viaţa şcolii.Recomandările cu caracter general ale respectiveianalize de politici stipulează necesitatea:a) ajustării cadrului normativ şi obligarea managerilorinstituţiilor de învăţămînt de a elaborastrategii şi planuri operaţionale de acţiuni pentruimplicarea activă a părinţilor în viaţa şcolii,axate pe nevoile părinţilor;b) implementării noilor tehnologii de informare, formareşi implicare a părinţilor în viaţa şcolii (utilizareaserviciilor Internet, a telefoniei mobile etc.).Or, un parteneriat eficient între şcoală şi familie areefecte benefice asupra dezvoltării societăţii şi este unvector al educării continue a elevilor, a părinţilor şi acadrelor didactice.Educaţia copiilor reprezintă scopul comun al familieişi al şcolii. Acesta poate fi realizat doar printr-un parteneriateficient; prin înţelegerea rolurilor; prin distribuireacompetenţelor, a responsabilităţilor şi a funcţiilor întrepărţile implicate; prin investirea comună a resurselor detimp; prin împărtăşirea informaţiilor; prin soluţionarea încomun a situaţiilor problematice etc. Comunicarea şcoalăfamilieeste unul dintre instrumentele cele mai importantede stabilire şi menţinere a relaţiei de parteneriat.Părinţii au dreptul, dar şi obligaţia, de a colabora cuinstituţia de învăţămînt în vederea realizării obiectiveloreducaţionale. În acest sens, ei trebuie să discute, cel puţino dată pe lună, cu învăţătorul/dirigintele despre situaţiaşcolară a copilului. Dreptul la întrunire a părinţilor esteasigurat de convocarea periodică a Comitetului de părinţial clasei, care trebuie:a) să ajute învăţătorul/dirigintele în activitatea deîncadrare în învăţămîntul obligatoriu a tuturorcopiilor de vîrstă şcolară şi de îmbunătăţire afrecvenţei acestora;b) să sprijine dirigintele/învăţătorul în organizareaşi desfăşurarea unor activităţi extraşcolare;c) să iniţieze şi să se implice în îmbunătăţirea condiţiilorde învăţare, pentru elevii clasei;d) să atragă persoane fizice sau juridice care, princontribuţii financiare sau materiale, susţin programelede modernizare a activităţii educative şia bazei materiale din clasă şi din şcoală;e) să sprijine conducerea instituţiei de învăţămîntşi dirigintele/învăţătorul în întreţinerea, dezvoltareaşi modernizarea bazei materiale a clasei şia instituţiei de învăţămînt (art. 35 din „Regulamentul-tip”).Preşedinţii Comitetelor de părinţi din clase se întrunescîn cadrul instituţiei de învăţămînt în Consiliulreprezentativ al părinţilor pentru a:a) susţine instituţia de învăţămînt în activitatea deconsiliere şi de orientare socio-profesională saude integrare socială a absolvenţilor;b) propune măsuri pentru şcolarizarea elevilor înînvăţămîntul obligatoriu;c) identifica surse de finanţare extrabugetară şi apropune Consiliului de administraţie al instituţiei,la nivelul căruia se constituie, modalitatea defolosire a acestora;d) susţine instituţiile de învăţămînt în derulareaprogramelor de prevenire şi de combatere aabandonului şcolar;e) susţine instituţia de învăţămînt în organizarea şidesfăşurarea festivităţilor anuale;f) susţine conducerea instituţiei de învăţămînt în organizareaşi desfăşurarea consultaţiilor cu părinţiipe teme educaţionale;g) sprijini conducerea instituţiei de învăţămînt înîntreţinerea şi modernizarea bazei materiale;h) veni cu iniţiative şi a se implica în îmbunătăţireacalităţii vieţii şi a activităţii elevilor (art. 38 din„Regulamentul-tip”).32Parteneriatul şcoală-familie: de la pasivitate la implicare
docendo discimusActualmente, eforturile managerilor instituţiilor deînvăţămînt din R. Moldova sînt axate, în mod preponderent,pe desfăşurarea de adunări cu părinţii şi antrenareaacestora în organizaţii obşteşti. Lipsa unei strategiicomplexe de implicare a părinţilor denotă pregătireainsuficientă a cadrelor didactice şi a celor manageriale,neluarea de atitudine în problema dată de către reprezentanţiiautorităţilor centrale.Cele mai frecvente probleme care împiedică colaborareadintre şcoală şi familie şi care trebuie soluţionate printrunefort conjugat al tuturor actorilor educaţionali: părinţi,profesori, manageri ai instituţiilor de învăţămînt sînt:• lipsa de claritate în repartizarea rolurilor şi aresponsabilităţilor între parteneri;• prezenţa unor bariere în funcţionarea eficientă aparteneriatului educaţional şcoală-familie, cauzatede circumstanţele socio-economice şi culturale aleperioadei de tranziţie pe care o traversează ţara;• pregătirea insuficientă a administraţiei instituţieide învăţămînt, a cadrelor didactice şi a părinţilorpentru construirea unor relaţii de parteneriat;• lipsa unei tradiţii culturale în colaborarea şcoală-familieşi a modalităţilor de stimulare a acesteia etc.Relaţiile dintre şcoală şi familie sînt fundamentalepentru buna funcţionare a sistemului educaţional şipentru succesul şcolar al generaţiei în creştere. Deaceea, identificarea posibilităţilor de implicare a părinţilorîn viaţa şcolii trebuie să devină o preocupareconstantă a instituţiei de învăţămînt. Este importantca părinţii să înţeleagă beneficiile participării în viaţaşcolii asupra propriului copil, dar şi asupra comunităţii.Implicarea părinţilor în activitatea şcolii poate contribuila: schimbarea în bine a atitudinii şi comportamentuluielevilor faţă de şcoală, ameliorarea climatului şcolar,sporirea sprijinului acordat şcolii de către părinţi, creştereaperformanţelor şcolare etc.Crearea unui spectru larg de oportunităţi de antrenarea părinţilor în activităţile şcolii este un indicatoral deschiderii şi al profesionalismului cadrelordidactice şi al directorilor de şcoli. Diriginţii, profesoriişi administraţia sînt cei care decid asupra aplicării celormai eficiente instrumente în acest scop.Identificarea şi analiza problemelor existente îndomeniu s-a efectuat în baza unor studii coordonate deCentrul de Politici Educaţionale de pe lîngă Universitateadin Ljubljana în 8 ţări din Europa de Sud-Est (R. Moldova,România, Croaţia, Macedonia, Serbia, Muntenegru,Bosnia şi Herţegovina, Albania). În R. Moldova, celedouă cercetări, realizate de Centrul Educaţional PRODIDACTICA în colaborare cu Institutul de Marketing şiSondaje IMAS-inc, s-au bazat atît pe metode cantitative,cît şi calitative. O cercetare a cuprins un eşantion de 30de gimnazii, grupurile ţintă constituindu-le părinţii (cucopii de vîrstă şcolară, membri ai Comitetului părintescal clasei sau ai Comitetului părintesc al şcolii, excluşisocial – 1128 de persoane) şi managerii instituţiilor (30).Datele colectate prin intermediul metodelor cantitativeau fost completate cu date obţinute în urma discuţiilorfocus-grup cu părinţii (5 focus-grupuri). Altă cercetare aavut la bază un eşantion de 296 de instituţii de învăţămîntpreuniversitar de cultură generală, grupul ţintă fiind manageriiinstituţiilor de învăţămînt (296 la număr). Studiileau permis diferenţierea a două categorii de obstacoleîn funcţionarea eficientă a parteneriatului şcoală-familie:obstacole existente în cadrul instituţiilor de învăţămîntşi obstacole existente în cadrul familiei.Obstacole cu care se confruntă cadrele didactice/managerii instituţiilor de învăţămînt în implicareapărinţilor în viaţa şcolii. Lipsa unei Strategii, a unui Planoperaţional de implicare a părinţilor în activităţile instituţiei,necunoaşterea rezultatelor şi a efectelor acestoraeste cauza implicării reduse a părinţilor în viaţa şcolii.Absenţa documentelor enumerate mai sus denotă pregătireainsuficientă a directorilor pentru exercitarea funcţieide manager, dar şi diminuarea importanţei acestui aspectîn organizarea şi gestionarea instituţiei de învăţămînt.În acelaşi timp, rezultatele cercetărilor realizateprintre părinţi indică faptul că aceştia îşi doresc:– să fie implicaţi în luarea deciziilor la nivelulinstituţiei şcolare (46,5% susţin că, deşi contribuiela fondul clasei sau al şcolii, nu li s-a cerutniciodată să se pronunţe referitor la gestionareaacestor bani);– să fie discutate problemele existente la nivel demanagement al instituţiei (77,0% au indicat că nuau participat la asemenea discuţii, dar şi-ar dori);– să li se solicite opinia cu referire la organizareaunor evenimente şcolare – excursii, aniversărietc. (46,1% au menţionat că nu li s-a cerut niciodatăpărerea în această privinţă);– să fie implicaţi în luarea deciziilor vizînd activităţileextracurriculare (62,2% susţin că nuli s-a cerut opinia privind organizarea acestoractivităţi);– să fie valorificate mai multe oportunităţi referitoarela activităţile de voluntariat prin desfăşurareaunor acţiuni sportive, sociale, culturale (52,1%au relevat că niciodată nu au fost implicaţi înastfel de activităţi).<strong>Didactica</strong> <strong>Pro</strong>..., <strong>Nr</strong>.6 (<strong>64</strong>) anul 2010Parteneriatul şcoală-familie: de la pasivitate la implicare33
- Page 2 and 3: Liceul Teoretic Orizontwww.orizont.
- Page 4 and 5: QUO VADIS?Modernizarea învăţăm
- Page 6 and 7: quo vadis?Un alt aspect important,
- Page 10 and 11: ex cathedraIntegrarea portofoliilor
- Page 12 and 13: Ex CathedraPortofoliile de predareP
- Page 14 and 15: Ex CathedraÎn calitate de platform
- Page 16: Ex Cathedraint i,j; T x;for(i=1; i=
- Page 19 and 20: MAPAMOND PEDAGOGICde proiecte inter
- Page 21 and 22: MAPAMOND PEDAGOGICcare aspiră şi
- Page 23: MAPAMOND PEDAGOGIC3 Sentimentul de
- Page 26 and 27: Docendo discimusPortretul profesion
- Page 28 and 29: docendo discimusde conflict. ,,Pe n
- Page 30 and 31: docendo discimus• cetăţeni resp
- Page 32 and 33: docendo discimusextindere a instrui
- Page 36 and 37: docendo discimusMigraţia părinţi
- Page 38 and 39: Cuvînt. Limbă. Comunicare.Compune
- Page 40 and 41: Cuvînt. limbă. comunicare.formula
- Page 42 and 43: Cuvînt. limbă. comunicare.• ela
- Page 44 and 45: Cuvînt. limbă. comunicare.Pentru
- Page 46 and 47: exercito, ergo sumVizualizarea obie
- Page 48 and 49: exercito, ergo summultă claritate,
- Page 50 and 51: exercito, ergo sum• prezentarea r
- Page 52 and 53: exercito, ergo sumSTRUCTURA LECŢIE
- Page 54 and 55: exercito, ergo sum9. Marble adding
- Page 56 and 57: DicţionarInformatizarea educaţiei
- Page 58 and 59: Dicţionardescoperirea şi organiza