Nr. 64 - Pro Didactica

educaŢie de genimpas sau la o răscruce: singuri în faţa vieţii noastre;ne simţim pusteiţi sau săraci în conţinutul nostru psihic,sau confuzi, invadaţi de propriile ambiţii, pe care nu maireuşim să le controlăm.Vă invit să vă opriţi atunci din această inerţie dezolantăşi să vă inventariaţi iubirile, frustrările, plăcerile,oamenii, activităţile, calităţile, zilele, gesturile, anotimpurile...TOTUL. Să vă deşteptaţi şi să exclamaţi înşoaptă: “O, da, viaţa mea merită trăită!”.Din nefericire, ştim mai bine ceea ce nu ne place. Cene irită şi ne scoate din minţi. Şi din pepeni... Dar ştim oarela fel de bine şi ceea ce ne place cu adevărat? Îmbrăţişareaomului iubit. O discuţie cu mama. Cîntecelul îngînat depuiuţ. Ceaiul cu ghimbir într-o dimineaţă friguroasă.Nopţile înstelate de vară. Motanul care ni se aşază lapicioare sau poate ciocolata, după o lună de dietă.Ştim oare să „gustăm“ cu adevărat din toate acestea?Să le simţim intensitatea, unicitatea şi efectul liniştitor?Plăcerea şi bucuria de a trăi, iubirea de viaţă şi de ceidin jur sînt, într-o anumită măsură, rodul autoeducaţiei.Faptul că devii mai conştient/ă de cromatica toamneinu te scoate din depresie, dar te poate bucura un pic.Să învăţăm să contemplăm fără grabă, să învăţăm să nebucurăm de lucrurile simple şi de darurile din jur – sîntaproape garanţii ale fericirii.Să cînt cu prietenii mei, să ascult jazz, să chibzuiescpe malul mării, să citesc o poveste copilaşilor, săpregătesc o tartă cu mere, să urmăresc norii, să-miprivesc iubitul... Iată „lista“ de bucurii care dau sensvieţii, fiind chiar Viaţa.* * *2010 este anul în care am învăţat poate cele mai multe şi cele mai valoroase lecţii.2010 este anul în care am testat adevăratele valori: a OMULUI, a VIEŢII, a IUBIRII şi a morţii.Este anul în care am învăţat că atunci cînd cazi sau cînd „te cade” cineva, te poţi ridica şi poţi continua cu frunteasus. Am învăţat că atunci cînd îţi doreşti ceva din toată inima, se şi întîmplă. Dar se întîmplă şi să nu fie aşa...Îmi număr binecuvîntările şi nu sînt puţine. Îi număr pe cei pe care îi iubesc şi nu sînt puţini. Chiar dacă unii numai sînt printre noi. Îi număr pe cei care îmi sînt mereu alături, la bine şi la greu, şi deşi nu sînt mulţi, sînt deosebiţi.Chiar dacă sînt mai departe.Vă mulţumesc vouă, celor din familia mea, celor care-mi sînteţi prietene, prieteni, amice, amici, colege, colegi,oamenilor care mă cunosc, mai mult sau mai puţin, oamenilor cu care am stat de vorbă în 2010, mai mult sau maipuţin. Vă mulţumesc pentru iubire, respect, încurajări, îmbrăţişări, urări şi gînduri bune. Dar şi pentru învinuiri,reproşuri şi gînduri mai puţin bune... Vă mulţumesc că prin voi mă cunosc mai bine.Iar pentru anul care vine îmi doresc linişte în suflet, răspunsuri la întrebări, uşi deschise, vise noi, puteri marişi Oameni lîngă mine.Îmi doresc să primesc doar ceea ce îmi lipseşte cu adevărat; nu vreau să fac risipă de oameni, de sentimente,de lucruri, de vise, de împliniri.Îmi doresc să pot oferi mai mult şi să ştiu să apreciez mult mai mult ceea ce am şi ceea ce primesc.Nu vreau să irosesc pe cineva, şi nici pe mine.Îmi doresc să fiu bună cu cei din jurul meu, să am dragoste multă de dăruit, respect şi apreciere pentru ceimerituoşi şi mai puţin demni.Îmi doresc să fiu mai puţin... Îmi doresc să fiu mai mult...Mă bucur că sînt un om bogat!La mulţi ani şi un 2011 cu multă înţelepciune tuturor!Grafică de Romeo SchiţcoDaniela Terzi-barbAroşie,Centrul Parteneriat pentru DezvoltareDidactica Pro..., Nr.6 (64) anul 2010Gînduri la sfîrşit de an23