OVO, 323p..pdf

98 0 vía/A de oln
dar mai batrina filosofia prietenosului avocat, care se
suía pe catedra asa cum veníse de acasa, incheiat, descheiat,
i spunea ceva asa -de parinteste incit nu ne
simpam la scoala, cf. acasa /a not, cu o ruda in halat,
de la care nu ascnitam si nu invatam
Ce aleasa in schímb, ce ingrijitA, de o eleganta in
adevar italiana, era fiinta profesorului de aceasta limba,
care nu era impusa in program, dar o urmam citiva,
avocatul Lieu / í, astfel, de la profesorul cu °chit verzi
melancolici, cari pareau ca vad undeva foarte departe,
am aflat, pe paginile metodei luí Frollo, un viitor coleg
al mieu la Universitate, 0 ce spune in zborul el darnic
de ciripiri once peregrina rondineIla". Cind, peste cinci
ani, am facut prímul drum la Venetia, simtinduma
de acolo, am avut un sincer gind de recunostinta pentru
filologul improvisat, care, in dorinta de a ni arata cit de
mult samana Cele doua limbi, apropia pe neghitoso" de
rilgaiosul" sau moldovenesc.
Germana era predata de pasnícul profesor Nicolescu,
tot un Ardelean poate, avind placiditatea, aproape mecanica,
de miscari í gesturi a lui Marcian, dar Wà motivele
luí personale. De o nota bunisoara puteam fi siguri de
la nesfirsita lui indulgenta, dar la aceasta materie, care
ne punea in inferioritate fatala fa ta de colegil evrei, ce
groaznica truda a fost aceía care, in singuratatea octal
mele, nervos strabatuta in toate sensurile, m'a facut sa
patrund pe paginile Metodei lui Ahn desisul declinapilor
si formelor verbale ale uneí limbi cu totul altfel
insufletita decit toate cele cunoscufe pana atuncii
Nu stiu nimic despre leciiie de stiinti naturale cu
profesor cu tot, ele s'au imprastiat fara a-I mai putea
regasi pe dinsul, fara a le mai putea descoperi pe dinsele.
Acelasi lucru cu limba francesa. Aceste materii nu se
-poate sa fi fost legate de un om nou sau de elemente
noua in predare. Dar pe doi profesori noi, chiar daca.