OVO, 323p..pdf

Cea d'intAiu invAtAturà 11
cartea intreaga, cartea pe care .un om o serle pentru
oamení, lar nu inginarea Cu glas suptíre a invatatoruluí
sístematic pentru copii, ceva ca glasul fals cu care se
vorbeste cinilor de manson .11 písicilor de cultuce 1.
De aid a íesit un folos, pentru care nu pot fi indestul
de recunoscator cuí n'a alergat dupa mine cu ultímele
metode ale stiintli. Am prins de la inceput felul de a
vorbi al míntilor formate, al sentímentelor care s'au
incercat cu víata. De aíci mí-a v-enít despretul, desgustul
pentru tot ce e strimbatura, nenereala, artifícialitate. Mi
s'a spus ca, in anti copilarieí d'intaiu inca, aveam groaza
alintatulul si gestul de netezíre ma inspaiminta. i, pe
urma, de ce sinceritate sau una din doua calítate
a trebuit sa fie vorba buna ca sä ma mingiie si sa-mi
placa I Pe rani nu se presara zahar.
Romaneste am invatat din casa parinteasca, adeca din
casa mama, asa cum se vorbia : limpede, frumos si mal
ales puternic sí colorat, fara amestecul ziarului, discursului
si carpi de suctes de si umbla prín toate colt-tulle
Dorul lnimii" in casele boierestí ale Moldovei-de-sus.
Dar, cind a fost vorba de slova tiparita, cum s'a nemerít
de am, avut inaintea mea insesi Letopisetele de vechiu si
bun grain ale lui Mihail Kogalníceanu ...
Iesíse atuncí a doua editie a acestor croníci ale Moldovei,
data aceasta cu Mere latíne, caci pe cele chírílice
a trebuit sa le deprind pe urma la scoala, íar manuscríptul
cu slova veche mí-a fost o cuceríre de mí tarziu, de
foarte tarziu. Cu spiritul Mu format la pensionul polonofrances
al domnísoarelor Wiwockí din lasí, nu mama era
sa cumpere a ceste treí volume de format mare in care
se cupríndea alta Nveste decit a literaturii curente, foarte
mult cautata in societatea femínina a Botosanilor. Dar
1 La aceasfa vrasta, in balconui case! Frank din Botosani am dovedit
unei frumoase domnisoare, fiica farmacistului, ca pot ceti direct
in romaneste un text frances.