OVO, 323p..pdf

110 0 viata de'om
once manifestare, si ni aplica o metoda excelenta, dar
.neinteligibila pentru cei mat multi, aceía a gramaticii is.
toríce a luí Auguste Brachet, pe care o socotia ca a sa .
personal& ca metoda" sa, ceía ce facea pe grasutul
fiu de Wean galateap Soare, pe care-I pindia un asa de
grozav sfirsít la batrinela, sa spuie- ca Sulu are metoda"
ori n'are metoda" dupa nota pe care o putuse capata.
Cind, in clasa a VII-a, omul de gust rafinat ni-a dat
compositii libere, de facut in clasa, cred ca a mea despre
Ioana Darc I-a facut sa ma priveasca altfel decit gloata
ilespretuita ; eu insumi am avut pentru intaia oara, ar
ternind acele rindurí Ralde de lirísm pe basa unei carp
pentru corgi de la acel Alfred Mame din Tours, daruitä de
bíata Bajeasca, fiorul cum se poate scrie istoria, istoria
insufletita, síngura de tinut in sama.
Nu va fi fost matt tin& acel tom de o extraordinara
vitalitate, cela ce l-a retinut pe lume pana ieri, care ni
preda ístoria. Alexandru Brandia, cunoscut mie dupa traducerea
manualuluí din clasa a II-a de la Botosani, mi.
cut, slab, zbircit, aruncind pe catedra o palarle trecuta
prín multe ploi si prafuita de multe vinturí, ne privia
de supt ochelaii cu maruntií ochi negri nu ca, pe niste
neintelegatorí sau ca pe niste dusmant temuti, cu cari se
da zilnic lupta pe viata si pe moarte, ci ca pe niste rataciti
si rau crescuti carora asa de mult ar fi vrut sa li
schimbe sufletul, umanísindu-1 sí civilisindu-l. Era ceva
induíosat, vibrant, dureros rugator in glasul luí, and, la
tesa, ízbucnia : Nuuu copiati / De ceee copiati 1", ca sa
termine printeo ameníntare de cate treí sferturí din clasa,
cu agile deschise in banca obiceiu mai rar la Botorni,
unde ins& cind se facea, se facea bine, dind, e adevarat,
-profesoruluí supraveghetor cartea, dar fiind supt
coperta ei... o alta , isi rideau cu cinism. Explica"
bine, viu cea d'intaiu /explicatie" la istorie pe care o
auziam , dar cerea sa nu se treaca peste ce spusese