OVO, 323p..pdf

224 0 viatA de om
a-mi crea simpatii, nu era pentru mine ca om, ci
pentru bunul scolar í pentru tindrul capabil de .a avea
si de a manifesta cu franchetd í curaj idei proprii, am
plecat din Paris feird o marturisire de recunostintd fatd
de profesorii miei, cdrora li datoriam ante, si cart, la
plecare, fi spus í el ceva dar, iardsi, poate sà.
fi fost in aceastd condamnabild indíferen i foarte mult
dintr'o sfiald pe care si atitudinile profesorale mí-o intäriserd
0 am p/ecat la Berlín. Programul cel mare al
sederii mele in strdindtate mí-o impunea, i cite unul din
studentii de la París md i precedase in aceastä Ger.manie,
de un asa de mare prestigiu, care era si. aliata
noastra.
M'am trezit decl intr'o zi de lama in glacialitatea unui.
Berlín alb de zdpadd si strAbdtut de niste curente de aier
asa de reci incit, strecurindu-mi-se prin mineci, inghetau
bratul pand la cot : o mare schimbare si o reald suferintd
dupd iernile parisiene in care ninge í inghiatd asa
de rar, aierul totdeauna umed pdstrindu-se necontenit
suportabil. Tot asa de frigid imi pArea totul : casete LAM
trecut, blocurile care nu primiserd patina de
fum si de Istorie a celar din Paris, largile strdzi drepte
prin care suiera Arintul din stepele polono-rusesti, pietilevaste,
bisericile calvine si protestante facute pentru un
rationalism religios supt zero, fArd dangAtul de clopot care
une ori la Paris, peste tot vuietul infernal, din care lipsia
atunci acela al automobilelor, cu bidedí benvi í hArnosi
faisant trotter cocotte, imi amintia dangAtul neobosit din.
tumu/ bisericii Sfintului loan de la Botosanii rdmasl in fund,
tocmai in fund, si pentru toatd viata. Supt zero eran privirile
oamenilor, cari, cu toate tulburdrile -anarhiste, recente,
care sfdrimaserd citeva geamuri pe cigar Linter
den Linden, in apropierea palatului-cetate al Impdratului
legiunilor biruitoare, dddeau impresia cd sint comandan,