OVO, 323p..pdf

Adolescenta 109.
demoralisarea ce m'a invaluit de indata, crescind necontenit,
e flindca asupra nedreptapi si umilinpi suferite cu
citeva luni in urma preieram sa intind un val des de
nepatruns.
Tined nu erau aici decit ' doi, cad el insii n'au avut
nicio atingere cu sufletele noastre, unul hind o fire despreSuitoare
si violenta, celalt avind o dexteritate" pe care
n'o preluiam de loc.
Incolo, tot oameni trecup de cinzeci de ani, far unit
si mai inaintap in vast& asupra carora mestesugul exer-,
-citase o acpune deprimanta, cu atit mai mult, cu cit aid
nu era omul -din Iasi avind a face cu oameni din Iasi, ale
caror rosturl de familie sa le cunoasca adesea perfect, ci
mulpmea elevilor, destuf de obraznica, dar fara curajul
si tradipile eroice de la Botosani adevarat ca si fara profun
da stricaciune, miseria morala de acolo , era adnata
de vintul intimplarilor in orasul mare, cu mulp
funclionari, din toate partite Moldovei-de-sus.
Mai batrin decit top parea profesorul de francesa,
Alexandru SuSu. Urmas de Domn, avind in figura hale
caracteristice ale nobilimii fanariote, slab, palid, cu nasul
coroiat supt fruntea pe care se ratacIau vise de par alb,
observind in imbracamintea usata o distinclie ereditara si
infigind in cravata acul cu coroana princiara, acest om
pe care descendenta si cresterea il menlau la altceva.
decit trista rneserie care vadit il desgusta pdnd inteatita,
incit refusa sa numeasca, in general, pe elevi, chemindu-i
dupa semne exterioare ca : tu cel cu craved albastra",
lucra obosit si in sila, Iputind avea, de altfel, el, care se
patrunsese de spiritul limbil, vorbita exclusiv acasa, in
care a incercat a traduce pe Eminescu, si care publicase
o miserabil tiparita istorie a literaturii francese, asa de
pu/Ina satisfaclie de la baieSI a caror limba se impotrivia
la once incercare de buna pronunpe francesa. Venia ca
la o osinda, examina in nestire, adinc nemultdrnif de