OVO, 323p..pdf

164 0 viatg de om
decit se trezesc vocatii sí in care se ascutesc relatífie
intre tineri, pe lingd pierderea unel vremi pretioase carese
poate intrebuínta mat cu folos pentru lecturi i meditatli
personalciii, nu-1 atragea. Numaí cind, dupa examenui
la care era foarte larg cu medlocrií, raspingind numal
pe a cela carí nu puteau raspunde nicl asupra lucrurilor
celor mat elementare, el capta incredíntarea a inainte
i s'a aratat o cugetare vie care merita condusa' s't incurajatd,
atuncí et era prins i am sfintít-o asa de adinc
la capatul atitor aní de umilíre de acelasi entusíasm,
poate exagerat, care-I stapinía cind descoperíse o intrigd
'storied dibaciu tesuta sau crezuse .a atínge acea desdvirstlre
a forme' spre care-í mergeau rivnirile.
Un adaus de indemn mí-a venít apoi de la cineva
abía sosit I, fa td de ceilaltí, atit de tindr, care insa stia
salt pule friu aprecierilor in ce prívete si pe eei mai
bun' elevi. Din ziare, pe care ingepusem a le cell, mai
ales vioaía Lupta" a luí Gheorghe Panu, abia despartit
de Iasi, stiam ca la Bucurestí se da o mare batalle pen.
tru a doua catedra de filosofie de la noí, organul radicalilOr
sprifinind fireste.. pe amicul luí Panu, voinícul,
sprincenatul i falcosur razes Badarau, care nu era Inca
marele elector", urmat de unii, suspectat in onestítatea
tut de altii, mai tirziu compromís de o politica anti-nationala.
Cu neplacere am aflat ca hiruítorul a fost un
necunoscut, un Muntean, care índíspunea i prín nu-mete
sat' ortografiat dupd. sístemul Pumnul : loan Gavanescul.
Nu cu multd prietenie i-am asteptat sosírea,
care a intarziat. Dar la vederea fetei sanatoase cu ochil
extraordipar de prietenosi intinsa catre noi ca i cum,
revarsindtb-ni sufletui- sau intreg, ar fi vrut sà soarba tot
ce se cupríndea in al nostru, M ascultarea unei expuneri
pline de \data sí, mai ales, cm. clara pronuntie de la dinsiír
vibrind de caldurd comunicativa', la seducía uncí poesii
Intriseee, care se descopería pana sí in feint adinc uman,