OVO, 323p..pdf

160 0 viatl de om
ceam Cu dinsul i exercilii fatine pentru Scoala Normala,
si nota lui distingea si pe colegul viclean care-i desco-períse
cartea de exerci/ii í copia constiincíos dintr'insa.
Eu nu pot fi destul de recunoscator aceluía care a purtat
interes í prImelor mete manifestari literare I, sta-ruínd
sa cap& o bursa in streinatate, m'a facut cunoscut,
la un ceas cind poruncíau junimistii luí, acelei lumi literare
i politice bucurestene pe care eu abia o distingeam
in fundul unor ari luminate.
Atita limba straina vie se invata deci : francesa, care se
stia binisor, pe vremea aceia, de toata lumea. Cit priveste
germana, nu era catedra, ci numai oare de seminar, destul
de rare, pentru singuri normalistii, dar tot in cladirea
Facultatii le preda impovaratul, insa totdeauna gata de
munca, Densusianu. Ne chinuiam cu linceda tragedie
sentimentala a lui Schiller, Pata de la Orléans", dar, sí
cind zariam un inleles, declamapile fete" insesi, ca sí
ale tuturor Talbo/ilor de acolo, ne Mau cu desavirsíre
red, cind, cum se vor vedea, alta poesie ni se cobora
in suflet.
Istoría veche, adeca a Greciei, dupa Grote qi Curtius,
si a Romei, nu-mi aduc aminte dupa cine, era incredinlatà
lui Petrq Rascanu. N'am mat intilnit profesor care sa
pontifice de pe catedra atit de solemn, dar si de armo-nios,
fa/a rotunda cu parul scurt i must+ batrineasca
albe prefacindu-se de la o vreme, la sunetul unui glas
potolit, dar placut, intr'o figura de marmura din anti-,
citatea pe care si purtadle lui ni-o revelau. Nicio nesiguran/a,
nicio poticnire, nicio sfor/are si nick) saritura
dincolo de margenile celei mat deplíne infaiisari clasice ;
°chit nu aruncau lumini sí nicio tulburare romantica nu
se oglindia intrinsii, dar ei nu pareau ea ne urmaresc
pe noi, ci exclusiv ceia ce se povestia parca ar fi fost
cules de pe o frisa elenica. Fostul institutor, trecut insa
pe la scolile inalte din Paris, ca sa lea tarziu la Iasi o