OVO, 323p..pdf

Multe drumud strAine 293
maí in margene, linga apa lute a Innuluí, unde era o atmos-,
fera tot asa de rurald ca la o stina din munti, cu mute
marl de gunolu care it se rataciau in sin, lar, ca
zimbetul cochet í cinstit al feteí patronuluí, care
servía ca intr'un tablou din Reisebilder ale luí Heine.
Acolo, cu chelurile riului in fa, mí-am scrís, intr'un senín
ragaz, Chilia i Cetatea-Albd.
Oarele de lucru la Viena erau potrívíte asa incit sa lase personaluluí
dupd-arníaza libera: se incepea la noua sí se continua
pana la treí : grabill sa profile, cercetatoril îi aduceau in
buzunar ceva de rontalt, pe cind, la o oara observata cu
sfintenie, o tablà cu toate bunatatile se aducea solemn
pentru unul din functionari, rotofeiul cleric surizator de
lingd fereasta, care, in numele Domnuluí, cu gesturí ca
la ofíciarea leturghlei, indeplinia nevoile trupului, asa cum
este stapinít, precum se ;tie, de Satana. Karol)/ era
complect surd, ajutorul maghiar, desagreabil ironic ; ea
colegul lui german Siegenfeld ne ajutam cum puteam. Si
ce larga mergea in fiecare zl povestea furtunosuluí Domn
rupind in furia luí neconteníte laturí de vícienie
vienesa, dupa vechi practice seculare, care se tot teseau
din nou in calea lui, mat puterníce decit toatd nyítejia"
chiar decit dibacia constantínopolitana a celuí cu mama
idintre Greet I
Pentru studii de acelasí fel sau-vecíne, ma suíam la
-ultímul etaj, unde era Biblioteca Archívelor sí, pentru a
ajunge acolo, treceam prín acela unde statea insusí sta.pinul
popoarelor sale din Monarhía devenita la 1867, -pin
puterea imprejuratilor, prín mersul inaínte al uneí terí.
bile s't sigure fatalítati, austro-ungara. El era acolo, dincolo
de perdeaua verde, prín culoaru/ lumínat í zíua de lampí,
in fata caruía strajuíau pe rind gardistul austriac sí
distul ungar, car', la aparitia barbil mete negre, ea si a'
barbil .blonde a unuí Belgian prieten, care el se supara,
jar eu gasiam haz in aceasta neintelegere, lua positie de