OVO, 323p..pdf

Trei ard de strAinAtate 225
ca se gasesc totdeauna supt ordín si gata de o temuta
inspectie. Pe cind uniforma francesa, nesímpatisata de
muncitori, se pea ascunsa, aíci haina Imparatului" se
expunea pretutindeni sí era bine sai fad loc pe trotuar,
chiar cinci aparea un símplu sublocotenent. Ochii imi parean
ca arunca sclípíri de otel sí talla se tined tapan
dreapta ca sí cum si acolo ar fi contribuit teribílul crivat
care inghiata. Grupurí militare cu coíful pe cap strabateau
aleile capítaleí prusiene in ciudatul sunet de pastorala
al flautelor, in zornaltul de farsa populara al clopoteilor
prinsí de un adevarat tutu turcesc cu coada de cal
spinzurind in virf : lumea n'avea destuí ochi pentru aceasta
intrupare a mindriei nationale. Cindva am zarít si pe
stapinul tuturor energillor s'i tuturor splendidelor manechine
: marele poet romantic cu acvila lui Lohengrin pe
casca de argínt avea insa, in trasurai care luneca rapede
din si spre Schlossul stramosilor, o privire mal curind
vaga, dusa dupa visuri pe care sí in domeniul social, la
inceputul domnieí sale ambítioase, incercase a le realísa,
si nu era nímic imperial nící la Imparateasa grasa sí palída,
cu ochil foarte marunti, nici la grupul de copíí in mondíre
fredericiane, cu micuta princesa zgloble la capat, care
se expunea la toate ferestile.
Supt drill si exerzieren, care contrastan asa de puternic
cu oarecare Ware in voíe a sapculitelor rosii francese,
era insa, in cluda constringerií qcolare, sí altceva : o
burghesie nu atit de deosebíta fata de cea francesa s'i un
intelectualism familiar in legaturile sale de scoala sí de
socletate si chiar rebel MO de formidabilul Stat care se
cladíse in fata luí sí contra luí, dar nu si peste dinsul,
strivíndui mindria si aspiratille.
Luní de zile petrecute in Germanía de Nord sí apoi
in cea de Sud, cu doua ierni aspre pe acel pamint cu
care n'arn intirziat sa ma deprínd, mi-au putut invedera
in de ajuns aceasta.
15