OVO, 323p..pdf

282 0 viata de om
influente de fa Junimea", de unde acum ¡mi venia atita
dusmanie... Dar, asteptind vremea cind voiu putea sa
judec in legatura cu timpul sau aceasta poesie ferma,
aceste povestiri in care erau multe idei i adesea destula
duiosie, am cunoscut la Roma, primblindu-ma supt
latin, in marea pace a nemuritorului clasicism roman, de
care acest romantic nascut, prin figura, atitudine, gesturi,
aplecari, cauta sd se apropie, pe un om care nu corespundea
fatadei create de vointa lui : unul extrem de simtitor,
de o lirica faptura, capabil de o buna i sincera
prietenie 1 chiar cine ar fi zis vazindu-1 cum calca si
ascultindu-I cum vorbeste 1 timid.
La Florenta, am gasit putin, culegind din tot ce poate
da ,neasam6nata cetate de pace, mai mult pentru suflet
decit pentru stiinta. Dar aid am avut in fata mea, in
persoana bibliotecarului Rostagno, pe unul din criticii lui
Toma de Saluzzo" al mieu, pe care am avut pri/ejul
sa-I intreb care sint npaginile pe care le.-am copiat din
Muletti". Foarte rosu, s'a scusat, dar peste citeva zile
m'a intrebat daca nu e a/ mieu cutitasul de taiat mi.niaturile
care s'a gasit pe masa si a trebuit sa-1 amenint
Cu o plingere la ministrul Romaniei la Roma. 0, eruditii,
ce suflete bune 1
Am "lost tot atunci, in 1896, la Neo pole, acum toropitor
de cald, cu vintul care mina praf de piatra, de mi
se imbolnavise un ochiu. Pentru o noua serie de documente
relative la cruciatele tàrzii, cercetam acolo socoteli
napoletane. Si tot o data rasfoiam si cartoane de corespondenta
pentru o vreme mai noua. M'am trezit insa a
doua oara banuit in cinstea mea cind, dupa disparitia.
unor hirtil, am fost pul cu top supt un fel de pazd pe
care, in ce ma prívete pe mine, am raspins-o.
Prima din aceste noi calatorii italiene m'a dus i prin
orasele din Italia central& al caror nespus farmec 11 gustam
pentru intala oar& Astfel Ferrara, cu vechiul ei castel de