OVO, 323p..pdf

Universitatea de acas6 151
§coala din Iasi; mine, 1 se suía pe soba cílíndrul pe
care cazusera multe ploi ; poimine, í se facea proces pentru
a in nevolle luí amoroase compromítea ínstitutía,
el se lasa adus inaintea judecatorilor", de Popa si de
Teoharí, de carí vorbím indata, ofíteri de reserva, in
uníform i cu sbiile scoase. La usa care despartia de
dormítariu, sumbru, cu barba nerasa, pazía, mormaínd
la fiece amenintare a situallei sale, Radoveanu, apoí profesor
la Birlad, dal. groaza pe care o raspindia n'a
decat coalitía desperata a slabílor de a gparge aceasta
usa bine pazíta si de a crea ceía ce s'a numít de atuncea
pasagiul polului Nord". Mai erau sí altii : ceí doí Scobaí,
krulubei i citíva veniti dupa mine, ca Stanciu, cu dart
ochí de nevinovatie, caruía Calarasenil fara deosebíre de
partid vor rídíca un bust s't pentru bunatatea ca
pentru harnicía luí, sau cutare altul, baietas marunt,
rotund, vesel, pe care 1-am decretat in gluma nepotul"
miéu si care n'a mat putut seapa de ponosul prígonirilor
noastre. Zdravanul Ardelean Grígore Birsan, care cinta asa
de duíos din vioara i aducea o simpre nationala pe care
noi am dobindit-o numaí pg urma, a trecut sí el un
limp prín aceste plíctiseli, care, la noi ca í la Francesí,
erau un obiceiu pe atit de statornic, pe tit de urit, fara
indoiala. °data nu 1-am intrebat de durerileluí de acasa,
odata nu ne-am string in jurul lui ca sa ni le povesteasca.
Ofta une oft din greu instrainatul infra fratí. De altfel
veniti de la Líceul Internat procedaseram tot asa ceí cu
State Dragomír Basarabeanul, pe urma un actor de mult
lent si autorul unor miscatoare amíntiri pline de o calda spontaneitate,
care s'a plerdut inaintea noastra ; isi atrasese
broaste in pat sí alte miserii prin ciudata forma, ímensa,
a capuluí acoperít de un perísor marunt sí cret, ca si
prín naivitatea de ratacit in alt mediu decit cel de la
Cahulul luí patriarhal, care, cu alte íními, ar fí trebuít sa
ni.-1 faca símpatic. Pentru not, nu era Basarabeanul, din